Simpatie.ro - matrimoniale
*..::ToKiO HoTeL G!rLs::..*
If you like Tokio Hotel , then join our forum! Here you'll find the information you need and you'll make new friends!
Nou pe simpatie:
Kitana Profile
Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 48 ani
*..::ToKiO HoTeL G!rLs::..*ReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
*..::ToKiO HoTeL G!rLs::..* / *..::lyrics::..* / Lucrarile mele Pagini:  1 2 Moderat de *KiKi*, Bill_Tom_Kaulitz, NarCiss, Tzo cel Pip', Zo Cel Merri, ich_liebe_dich
#1
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
M`am gandit sa`mi fac si eu un topic cu scrierile mele        unele nu-s fan ficuri...adik majoritatea..dar sper sa va placa   

_______________________________________


 
   
#2
Extasy
Moderator
Din: Nemtzia!
Postari: 4927
pai sa vedem

_______________________________________
Tell me if u care about me/I want u back by my side
U are my Extasy!
Cause when u're here I'm high by the music
          *Keeps me stronger*

 
   
#3
Tzo cel Pip'
Moderator
Postari: 9888
Punee    
Daca nu's ficuri o sa mut topicul la Lyrics.Sa stii unde il gasesti   .Insa punee


_______________________________________
Cartoon Network Rullez !



 
   
#4
AdeLul
Moderator
Din: Sticla de Pepsi!
Postari: 14996
pune  

_______________________________________


You never know who are your true feelings, even if you say "I Love You", in your mind is "I Hate You".


 
   
#5
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
POVESTEA LUI LUCIFER

   

Inauntrul unor unghere ascunse rau mirositoare ale Iadului, focuri reci ca gheata si friguri ca un cadavru batran si slab trimis in zdrente de flacari care se avanta in ruina unui tavan inalt, tes o o vraja inspaimantatoare tuturor celor care indraznesc ca priveasca frumusetea hipnotica a infernului. Cu toate ca focul mistuie peretii, podeaua de piatra a fost etern rece ca moartea. Locul are o atmosfera palida, ofilita, pustie, fara luciu datorita faptului ca tot ce era langa foc era spalacit, sters si restul era gri si negru. Umbrele daseaza pe pereti; dincolo de carcerele subterane, inchisoare si camerele unde  prizonierii erau tinuti era un loc fara sfarsit si moart pentru totdeauna, un abis, unde taciunii si carbunii flacarilor nu s-au dezlantuit de mult timp. 

    Locul a avut secol dupa secol amintiri oribile. Amintiri care nu au fost eliberate din mintile frante ale ale sufletelor din spatele barelor de fier ale camerelor. Fiecare gazduia multe instrumente i8nfioratoare folosite de Satan insusi pentru a semana durere. Adora sa mutileze mintile celor slabi, obligandu-i sa stea intr-un bazin plin cu propria lor murdarie, ticalosie, noroi, suferinta, pentru decenii.

    Iadul era un taram ca niciunul. Era un loc care transmirea o durere atat de intensa si suferinta care nu poate fi descrisa doar ca o agonie a unui muribund. Nu ar fi un lucru neobisnuit de intalnit in Iad pentru ca Lucifer adese se bucura folosind instrumente ca sabia sau furca pentru a rani captivii sai intr-un mod care ar fi fatal acestora daca ar mai fi inca in viata.

    Lucifer a avut mai multe  nume; cel mai comun a fost „Satan” sau „Diavolul”. Dar dintre toate titlurile pe care le detine, Lucifer este cel preferat de el. A fost numele dat de insusi creatorul sau de la bun inceput, inainte de a comite pacatul.

    Dar Lucifer nu l-a numit un pacat. Nu, el  pur si simplu se lupta pentru el si pentru lucrul in care credea. Or poate asta doar pentru a-si infrange suferinta, care nu lasa nicio scanteie de lumina in existenta lui oribila. Adesea se intreba ore intregi la lucrul care ii dadea de furca; subiectul era acelasi si mereu iritant : „dar daca?”
    Isi alunga aceste ganduri zilnic... acum statea in tronul sau maret si incerca sa trimita departe gandurile sale din subconstient pentru a se linisti. Inchise ochii usor la fel cum facea de fiecare data inainte de a se ridica din tron si a se salva de acesta mizerabila imaginatie.
    Trage aer in piept si se invaluie intr-un aer misterios. De obicei se invinuia pentru ceea ce facuse, ca a fost atat de naiv pentru ca a incercat sa infrunte entitatea care a dat start inceputului si care ar putea intr-o zi sa puna stop la tot doar printr-o fluturare de mana.
    Lordul lumii de dincolo, cum a mai fost numit, avea o prezenta frumoasa. Era inalt si musculos, sinistru, desigur nu genul de persoana pe care ai spera sa o intalnesti pe o straduta intunecata, chiar fara caracterele demonice care l-au facut unic. 



    Primul lucru pe care l-ai observa la picioarele lui, ar fi faptul ca nu are picioare umane, ci ca de capra. Fiecare pas pe care il face pe podeaua de piatra genereaza un zgomot similar a unui cal cu harnasament din fier. Pasii sai foarte sigur dezvaluie o personalitate puternica, facuta pentru locul in care salasluia.
    Urmatorul lucru ciudat pentru noi oamenii, este coada sa flexibila care se incolaceste pe glezna sa stanga. Are o culoare maroniue-neagra si se termina intr-un varf ascutit.
    Cicatricele dureros de adanci care ii acopera abdomenul si pieptul sunt oribile. O parte din coastele sale sunt umflate si trec prin piele. Altele au punctulete negre care se observa dedesubtul pielii. Cateva cicatrici arata chinurile prin care a trecut si greselile pe care le-a facut...
    Din umerii sai rasar ca niste spade o pereche de aripi ca de liliac. Sunt atat de mari incat atunci cand sunt relaxate arata ca o mantie. Coarnele sale seamana cu acelea ale unui berbec, ondulate, facandu-l sa arate si mai amenintator. Fata sa este foarte draguta; are o barbie puternica si un zambet care ar topi chiar polul nord. Ochii sai au o culoare pala, verde, care foarte greu ar putea fi observata de la distanta, dar cand este infuriat, ei capata o nunanta rosiatica ce topeste tot ceea ce indrazneste sa se apropie.
    Pentru a intelege existenta prezenta pe care Lucifer si-a construit-o insusi, trebuie sa ii cunosti povestea crearii sale si povestea vietii sale pana in prezent. Are un inceput, cuprins si eventual o incheiere. Povestea incepe cu o razvratire...


_______________________________________


 
   
#6
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
mda...deci scuze de intarziere...dar m`a pus mama sa`i fac ceva la pc..

sper sa va placa ! 


_______________________________________


 
   
#7
*KiKi*
Moderator
Din: nameless land
Postari: 13000
sunt marpha! 

sa mai pui! 


si astea vor fi mutate la versuri..ok?? ma rog..Lyrics! 


_______________________________________
Tic Tac....



BOOM!


 
   
#8
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
ok ..cum vreti :P

_______________________________________


 
   
#9
AdeLul
Moderator
Din: Sticla de Pepsi!
Postari: 14996
frumos    

_______________________________________


You never know who are your true feelings, even if you say "I Love You", in your mind is "I Hate You".


 
   
#10
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
thx... o sa postez in continuareee     

_______________________________________


 
   
#11
AdeLul
Moderator
Din: Sticla de Pepsi!
Postari: 14996
mai pune chris k mai doresc sa citesc

_______________________________________


You never know who are your true feelings, even if you say "I Love You", in your mind is "I Hate You".


 
   
#12
Shadow Of a Kid
Addicted!
Din: books world
Postari: 698
   
tare!!! io mai vrea sa citeask! 

lucrarile mele     tare!!! mai vrea

28.1KB


_______________________________________
Happy easter from this cute bunny:X


best books ever... cu best Edward (Robert Pattison) ever si cu o Bella nearanjata in film :d


 
   
#13
AdeLul
Moderator
Din: Sticla de Pepsi!
Postari: 14996
si io

_______________________________________


You never know who are your true feelings, even if you say "I Love You", in your mind is "I Hate You".


 
   
#14
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
Blestemul Plasmei… 


    Salutari!

    Ai primiti vreodata scrisori creepy prin mail? Vreun anonim ti-a trimis vreun e-mail care te instruieste sa urmezi anumiti pasi care sa va arate sau sa se intample ceva horror?
    Multe dintre aceste scrisori sunt doar pentru  a umple junk mail-ul, dar sunt cateva, da, chiar sunt, foarte reale, pe care nu ar trebui sa risti sa le deschizi.
    Acum stinge lumina in camera, apropie-te mai mult de monitor si fii pregatit sa simti fiorii care iti vor traversa coloana vertebrala. Aceasta este o poveste adevarata, despre o asemenea scrisoare, Blestemul plasmei.

    Povestea noastra incepe cu o fata pe nume Christina. Christina isi petrecea timpul vorbind pe YM sau MSN cu prietenii ei si scriindu-si blogul.
    Este inaintea unei petreceri la liceu. Christina vorbea pe yahoo messenger cu prietenii ei, Charlie si Kate. Ei incepusera s-o tachineze in legatura cu persoana cu care isi daduse intalnire, care este un tanar mai mic de ani decat ei. “Nemernicii!” se gandea Christina, “Mi-as dori sa le fac si eu ceva asemanator”. Apoi,  ii veni o idee. A scris repede o scrisoare in lant ( care se transmite de la persoana la persoana) si le-a tremis-o amandurora, ramanand anonima. Suna cam asa :

    Subiect : Blestemul Plasmei

    Continut : Acum esti sub blestemul Plasmei. Blestemul a inceput cu 25 de ani in urma, dupa ce o fata a disparut in mod tragic exact in noaptea banchetului de liceu. Singurele lucruri ramase in urma ei erau o baltoaca de plasma si un miros slab de formol in dormitorul ei. Nu a mai fost vazuta niciodata. Trimite aceasta scrisoare la zece persoane pana la miexul noptii, sau cineva pe care il stii va avea de suferit aceiasi soarta. Poti fii chiar tu acela!
    “Asta ii va speria”, spuse Christina zambind si condinuand chat-ul.
    Chralie scrie : “ Oh, minunat... Tocmai ce am primit o scrisoare in lant.
    “Asta e ciudat, Am primit si eu!” adauga Kate.
    “Eu nu am primit nimic” replica Christina zambind compatimitor in timp ce tasta.
    “Foarte bine, scrisorile in lant sunt stupide. Liliecii sunt mai infricosatori decat ele. O s-o sterg” spuse Charlie.
    “Si eu “ adauga Kate.
    “Ce? V-ati ticnit?” spuse Christina.
    “Huh ? de ce ar trebui sa iau in serios acest lucru ? Oricum, iti reamintesc ca cel cu care te vei intalni va purta baveta maine! Ha ha!” Rase Charlie.
    “Mda... trebuie sa plec. Vorbim mai tarziu” Christina iesi de pe messenger.
   
    A doua zi la scoala, Christina isi iertase prietenii pentru ca o tachinasera. In timpul  pranzului, isi verifica blogul. Se incarcase, dar ceva lipsea. Christina realiza ca, Charlie nu mai era in lista ei de “prieteni” . Christina o suna pe Kate stand langa laptop.
    “Hey, de ce Charlie nu mai este in lista mea de prieteni?
    “Care Charlie? “ intreba Kate.
    “Stii tu, Charlie” spuse Christina.
    “Nu cunosc niciun Charlie. Imi pare rau.”
    “Oh, cred ca v-ati dat seama ca eu va trimesesem acea scrisoare. Imi pare rau, Ok??” spuse Christina, dadu-si ochii peste cap.
    “Ah, stii ca sunt superstitioasa. M-am simtit cam ciudat ca nu am trimis-o mai departe” spuse Kate. “Dar te iert.”
    “Mi-as dori ca si Charlie sa simta la fel..” replica Kate. “Sincer Christina, nu stiu cine este acel Charlie.” , spuse ea un pic ironic.
       
Dupa scoala, Christina se grabi sa ajunga acasa cat mai repede. Isi aprinse computerul pentru ca vorbi pe internet cu Kate si Charlie. Nu l-a vazut pe Charlie in lista ei de prieteni, dar Kate era acolo. “Oh, da, Charlie mi-a dat ignore. Este infricosator” Il suna pe Charlie pe mobil. Auzi doar o voce care ii spunea ca numarul nu este in serviciu. Confuza, ii spuse lui Kate sa vina la ea.
Kate ajunse in cateva minute. “ Unde este Charlie?” intreba Christina.   
“ De ce continui sa ma intrebi despre Charlie? Cine este el?”
“Ok, daca asa spui” adauga Christina in timp ce isi punea rochia pe ea.
“Trebuie sa-mi aranjez parul, ma duc la baie. Ma intorc imediat.” Spuse Kate, dar pleca fara ca cealalta fata sa o vada.

Dupa zece minute, Christina simti un miros de formol care venea din baie. Ingrijorarea ei crestea pe masura ce timpul trecea. Ciocanii la usa. “Kate ? ai terminat?” niciun raspuns. In final, deschise usa. Baia era goala. Putea sa jure ca nu a vazut-o pe Kate plecand.
Deodata observa  o baltoaca de plasma pe podea si un miros intepator de formol ii inunda narile. “ Eww!! Scarbos!!” Christina inchise repede usa.
Acum era chiar suparata. Trebuia sa fie gata pentru intalnire, iar doi in cei mai buni prieteni ai ei se razbunau pe ea pentru o gluma.
O suna pe mobil pe Kate. “ Hey Kate, uite, AM SPUS CA imi pare rau pentru...” dar o voce o intrerupse “ Ne pare rau, acest numar nu este alocat”.
Christina alerga pe scari pentru a ajunge la parter, unde se afla mama sa. Ii spuse ca prietenii ei, Charlie si Kate o necajeau. Mama ei o privi ingrozita si spuse “ Cine sunt Kate si Charlie?”
Christina ramase surprinsa: “ Ce? Si tu?? Ei hai ! asta chiar ma ingrozeste. Kate si Charlie. Stii tu, prietenii care veneau la mine tot timpul.
“Imi pare rau draga, dar nu-mi amintesc sa-ti fii intalnit prietenii.”
“Oh, uita ce te-am intrebat… “

Christina urca scarile spre camera sa. Deodata ii veni o idee. Nimeni nu putea sa dispara complet. Repede a tastat “Charlie” si “Kate”, numele lor complet, pe google.com. dupa cateva secunde, pe ecranul monitorului aparu “ NU S-A GASIT NICIUN REZULTAT”.
Christina ramase cu gura cascata. “ Ce? Cum se poate? Kate si Charlie aveau amandoi bloguri!” a incercat sa tasteze numele altora pentru a testa “search-ul” iar cateva razultate nu au intarziat sa apara. Deci, search-ul functiona. Christina se speria.
Christina se aseza incet pe scaun. Asta trebuie sa fie o gluma. Scrisoarea “blestemata” era doar un fals.
Ceasul arata ora opt seara si ea realiza ca inca nu stia unde trebuie sa se intalneasca cu ceilalti inainte de petrecere. A intrat pe blogul ei, dar pe ecran aparu “ NUMELE USERULUI NU A FOST GASIT.” Incerca sa se logeze inca o data. Blogul ei era dus pe apa sambetei...
Auzi apa curgand. Dar sunetul nu provenea de nicaieri din casa. Fraze din scrisoarea scrisa de ea pentru a-i speria pe prietenii sai ii veneau in minte “ Nu am mai fost vazuta niciodata.” Fata isi deschise fereastra pentru a aerisi camera, si nu vazu nimic altceva decat ceaţa foarte multa afara.
Ca o nebuna, deschise usa pentru a revela mai multa ceaţa. Traversa camera, iar intr-un moment de furie isi impinse computerul de pe birou. Bucati de sticla de la monitor au zburat prin aer, tãind-o. Sangele se prelingea pe noua sa rochie. Cazu in genunchi pe podea strigand din rasputeri: “OPRITI-VA!!!!!...faceti vocile sa se opreascaaaa!!!”
Striga tare, dar strigatele ei se auzeau acum ca niste soapte. Se uita in jos, la corpul sau incepand cu mainile sale, care incepeau sa se transforme in plasma...                                       
       


_______________________________________


 
   
#15
misfit...
Addicted!
Postari: 959
wow...

imi place.....

mai pune....


_______________________________________
Te ridici si ti se spune unde trebuie sa mergi
Cand esti acolo auzi inca ce trebuie sa gandesti

Tipa - pana esti tu insuti
Tipa - cand este ultimul lucru
Tipa - si cand doare tare
Tipa cat poti de tare

Si acum tacere

Nu - pentru ca esti tu insuti
Nu - pentru ca este ultimul lucru
Nu - pentru ca doare asa tare
Tipa cat poti de tare

 
   
#16
AdeLul
Moderator
Din: Sticla de Pepsi!
Postari: 14996
mai vreau    

_______________________________________


You never know who are your true feelings, even if you say "I Love You", in your mind is "I Hate You".


 
   
#17
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
mai pun mai pun!!     

_______________________________________


 
   
#18
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
Demon


    Adolescenta statea retrasa intr-un colt al camerei. Demonii interiori nu aveau s-o lase in pace. Erau atat de multi incat ea simtea cum ei devin materiali, presand-o din toate directiile si blocandu-i toate caile spre lumina.
    Deodata, a vazut o mica licarire in fata sa. Curioasa, isi sterge lacrimile cu maneca bluzei si priveste cu interes luminita care se agita in mii de forme si umbre. Kate incerca sa prinda luminita, si intr-un final, reusi. Cand licarirea se stinse, fata observa ceea ce prinsese in mana: o nimfa imbracata toata in alb, cu bucle aurii ce se revarsau asemenea valurilor pe umerii sai, nu mai mare decat degetul aratator al unui om.
    -Care iti este dorinta?
    Fata mijii ochii la mica aratare. Chiar ii vorbise? Sau putina parte din constiinta care ii ramasese o luase razna?
    Nimfa repeta intrebarea.
    -As vrea... as vrea sa scap de demonii mei interiori! As vrea sa fiu libera, as vrea sa patrunda lumina in sufletul meu, m-am saturat de intuneric! Vreau sa ma eliberei de ei, cu orice prt. Nu conteaza ce va urma dupa...
    -Cum doresti... spuse nimfa transformandu-se intr-o pulbere rozalie si, scuturata de vant, se departa. Kate cazu intr-un somn adanc...
    A doua zi de dimineata, Kate se trezi plina de viata, dar aceasta stare de bucurie nu dura mult; se uita de jur imprejur si tot ce vedea era devastat. Oglinda sparta, draperiile sfasiate cu atata manie de cel sau cei care o facusera, geamuri sparte, totul era devastat! Iesi din camera, si gasi toata casa in acelasi fel. Se grabi spre bucatarie. Vazu un corp pe jos...
    -Nuuuuuuuuu!!!!!! Mama !!!! ce-am facut??? Striga disperata, smulgandu-si parul din cap la vederea cadavrului mamei sale. O balta de sange inundase bucataria...  nu avea ce sa faca totusi. Pleca din casa, dar ce vazu o chinui mai tare decat demonii sai interiori: oameni morti pe strada, animale moarte, sange peste tot...
    Se arunca in genunchii goi pe asfalt si striga in gura mare : „ TUUUUU!!! Tu, nenorocito! Ce mi-ai facut??? Nimfa malefica!!!”
    Mica aratare cu parul auriu isi facu aparitia in fata lui Kate. Fata incerca sa o prinda, dar de data aceasta nu avu acelasi noroc.
    -Tot ce am vrut... a fost sa scap de demonii mei ! nu sa-mi omori familia, si pe toti cei din jur! Striga ea incercand  sa o prinda.
    -Ai vrut sa scapi de ei cu orice pret nu? O data eliberati, isi vor rasfrange mania asupra altora, dar tu te-ai gandit doar la tine si la suferinta ta. Acum, suporta consecintele! Striga furioasa nimfa care mai apoi a disparut.
    Kate ramase imobila. Nu mai reactiona in niciun fel... dar deodata, in fata ei se ivi o ceata compacta, neagra, care lua forma unui corp. Kate privea nepasatoare la tot ceea ce se intampla in jurul ei. Oricum nu-i mai pasa, atata timp cat toti cei dragi ii fusesera luati cu cruzime.
    -Muritoareo! I se adresa forma cenusie fetei.
    Ridica privirea inlacrimata.
    -Muritoareo, ai fost gazda mea pentru atata timp... tocmai pentru aceasta, nu te voi ucide, te voi lasa in viata.
    -Mai bine m-ai omori chiar acum, spuse ea incet...
    Entitatea se departa, iar Kate il blestema asa cum stia si arunca cu o piatra spre el, dar piatra trecu prin materia din care era facut, si nu-l afectase cu nimic.
    -Cum?? Striga grav entitatea. Te razvratesti asupra celui care te-a lasat sa traiesti? Iti voi sorbi sufletul pana la ultima picatura... se indrepta spre ea dar se opri instantaneu. Ridica mana dreapta, iar Kate fu ridicata in aer de o forta invizibila ei. Entitatea aduse si mana stanga in faţa rostind ceva intr-o limba ciudata. Ochii fetei se inrosira... demonul ii sorbea sufletul incet, astfel durerea se intensifica in fiecare secunde ce trecea. Se observa cum mici firicele de sange tasneau puternic din ea, cum venele i se umflara la maxim, aproape sa plesneasca toate o data, cum durerea sa muta devenea mai acuta, apoi corpul cazu inert intr-o balta de sange. Cerul se intuneca, iar entitatea se pierdu in negura o data cu apusul soarelui acum sangeriu, parca constient de durerea provocata de demon printre oameni si tot ceea ce era viu.
             


_______________________________________


 
   
#19
AdeLul
Moderator
Din: Sticla de Pepsi!
Postari: 14996
interesant    

_______________________________________


You never know who are your true feelings, even if you say "I Love You", in your mind is "I Hate You".


 
   
#20
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
      

thx


_______________________________________


 
   
#21
AdeLul
Moderator
Din: Sticla de Pepsi!
Postari: 14996
imi plac mai pone

_______________________________________


You never know who are your true feelings, even if you say "I Love You", in your mind is "I Hate You".


 
   
#22
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
Pennhurst Academy

Atmosfera este cam apasatoare… Poate spiritele sunt  reinviate si  ratacesc ?  Aici este o poveste, povestita din generatie in generatie (  familia Midred Mildews), care chiar  solicita limitele paranormalului.
    Christina nu era o fata foarte populara in oras, si a avut o mare surpriza cand Jack i-a dat o intalnire. Pe langa faptul ca era atragator, Jack facea parte din echipa de fotbal a liceului Hutington.

    Christina nu putea intelege de ce el dorea ca sa-si petreaca vineri seara cu ea, cand scoala roia de fete care ar fi dat orice pentru o intalnire cu Jack. Nesigura insa, Christina a acceptat, iar Jack i-a spus ca vine sa o ia cu masina la ora 8 pm in acea vineri.

    Christina era destul de nervoasa in seara de vineri. Jack a sosit exact la ora 8 pm si dupa intalnirea cu parintii Christinei, amandoi le-au spus “la revedere” si s-au urcat in masina lui.

    “Deci, unde mergem? “ il intreba Christina.
    “Ne intalnim cu Samantha si Brent la Pennhurst Academy”

    Pennhurst Academy… Christina niciodata nu fusese acolo, dar toata lumea stia de Pennhurst Academy. Era un spital de copii abandonat si multa lume credea ca acesta era bantuit. In anul 1930, un val de TBC omorase sute de copii. Cand Christina era copil, tatal sau se folosea de numele spitalului pentru a o speria “ Te voi trimite la Pennhurst daca nu te comporti frumos”.

    Soseaua care conducea spre Pennhurst era izolata si intunecata. Copacilor le trosneau trunchiurile. Cu coroanele lor, dormau draperii grele ce impiedicau lumina lunii sa se reverse pe sosea. Pennhurst era o cladire enorma... doua aripi, extensii ale intrarii principale, si sute de ferestre cazute si asimetrice faceau ca acea cladire sa para si mai infricosatoare.

    “esti sigur ca avem voie sa intram?”
    “da, nu e mare lucru. Doar nu ti-e frica, nu?”
    “nu...este in regula, doar ca nu am mai vazut Pennhurst niciodata”spuse fata incercand sa se calmeze.
   
    Toti 4 au urcat primele trepte ale cladirii abandonate. Holul era intunecat si vechi...plin de panze de paienjeni. In timp ce ei au mers inainte pe coridor, Christina a intrat intr-o camera, in care intrai direct din hol.

    Paturile vechi cu cearceafuri imbacsite, perdele rupte si haine murdare uitate pe jos – acesta era portretul camerei. In aer plutea un miros de formol. “e ok” isi spuse Christina. “sunt doar niste zvonuri...” dar ea nu-si calma nervii.

    “mergem sa ne uitam la vechiul bufet” spuse Brent, plecand cu Samantha care avea o lanterna in mana.
    “sa mergem pe acest coridor” striga Jack aratand spre un coridor din dreapta.
    “ok..” spuse fata. Au mers pe coridor, si au ajuns la o usa pe care scria “subsol”

    “e asa cool. Ma duc sa verific.” Spuse Jack deschizand usa, dar christina era destul de speriata. “ nu cred ca este o idde prea buna”

    “deci...asteapta aici, voi reveni imediat” ...dar inainte ca (,) Christina sa protesteze, baiatul disparu in spatele usii. Atmosfera devenea apasatoare iar fata se impacienta, dar se chinuia sa-si repete ca “se va intoarce curand”.
    Auzi un sunte provenit dintr`o sursa indepartata. Sunetul semana cu al unei usi scartaind, dar nu era sigura. A incepu sa mearga pe hol, condusa de acel zgomot. Cand a ajuns la capatul holului, a obsevat ca sunetul provenea din camera din stanga.

    “este cineva aici?” striga fata uitandu`se prin camera. Camera era goala, exceptand sangele care era pe podea. Cand Christina se uita in acea zona, o mana mica o apuca de incheietura.
    Christina sari ca arsa. Era o fetita slaba, nu mai mare de 6 ani. Era imbracata intr`un halat alb de spital, iar mana ei era inghetata. Fetei ii tremurau dintii si incepu sa planga. Sangele ii curgea pe fata. “lasa-ma in pace!!” striga Christina speriata, si incerca sa scape din stransoare fetei. “Graaaa... graaaaa” ochii fetei se dadura peste cap. “va rog!! Ajutati-ma!!! “ striga Christina din nou. De data asta, folosindu-si cealalta mana pentru ca scapa de degetele micutei fapturi.

    “graaa...Graaaa” striga fetita.

    “lasa-ma in paceee!!! “ striga Christina, alergand fara din spital... in parcare, Samantha, jack si Brent o asteptau.

    “Christina, unde ai fost? Deveniseram ingrijorati! “
    Christina nu-si mai putea stapani lacrimile. “acolo era o fetita... care a incercat sa ma atace. Nu-mi dadea drumul” ...Jack o stranse in brate si o duse la masina. “este doar imaginatia care iti joaca feste, daca stiam ca esti asa speriata nu te mai aduceam aici”

    Masina se puse in miscare... Christina se uita la incheietura sa.. o vanataie purpurie era pe cale sa se formeze...


_______________________________________


 
   
#23
AdeLul
Moderator
Din: Sticla de Pepsi!
Postari: 14996
ce interesant


imi place k sunt palpitante


mai vreau        


_______________________________________


You never know who are your true feelings, even if you say "I Love You", in your mind is "I Hate You".


 
   
#24
Akasha
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: SilverMoon City
Postari: 344
o sa mai postez... soon!

_______________________________________


 
   
#25
AdeLul
Moderator
Din: Sticla de Pepsi!
Postari: 14996
o sa astept    

_______________________________________


You never know who are your true feelings, even if you say "I Love You", in your mind is "I Hate You".


 
   
Pagini:  1 2  
Mergi la