*..::ToKiO HoTeL G!rLs::..*
If you like Tokio Hotel , then join our forum! Here you'll find the information you need and you'll make new friends! 		Nu sunteti logat.
Lista Forumurilor Pe Tematici 		Nou pe simpatie:
angela31 pe Simpatie.ro
Femeie
23 ani
Buzau
cauta Barbat
24 - 60 ani
*..::ToKiO HoTeL G!rLs::..*ReguliInregistrareLoginPoze
*..::ToKiO HoTeL G!rLs::..* / *..::FanFiction::..* / Cand lumea ia o intorsatura ciudata... Moderat de *KiKi*, AdeLul, Bill_Tom_Kaulitz, Tzo cel Pip', Zo Cel Merri, ich_liebe_dich
Autor
Mesaj Pagini:  1 2 3
#1
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Mda...deci...am facut si eu in final peste 70 de posturi...si ma gandeam sa imi postez ficul...de fapt, nu e fic, e poveste originala...nu exista niciun Tom, niciun Bill si niciun Tokio Hotel in aceasta poveste...PS: e lunga povestea



    Am zdranganit putin chitara dupa care am pus-o langa pat. M-am intins si am inchis ochii.Ce dracu’ e cu mine? m-am intrebat. In ultimul timp devenisem total irascibil. Cand cineva se apropia de mine, ma uitam urat la persoana respectiva si intrebam cu o voce ce te ingheta pe loc "Ce vrei?" iar ca raspuns primeam "Aaa, nimic, cred ca ne mai vedem pe aici…" si o lua la fuga cat il/o tineau picioarele. Am oftat si m-am ridicat. Am mai aruncat o privire la chitara si, lenes cum eram, am reusit sa ma deplasez pana la bucatarie. Multumesc doamne ca stau singur. Ei, nu chiar singur. Stau cu tata. Dar e tot timpul plecat. Deci el nu intra in mica mea poveste. M-am aruncat inainte spre frigider. Stomacul imi chiorai si am inceput sa ma afund intre rafturile reci ale paradisului. Am iesit 5 minute mai tarziu cu o bucata de pizza ramasa de acum vreo doua zile. Nu m-am mai obosit sa o incalzesc, asa ca m-am multumit sa imi torn cat mai mult sos picant pe felie. Am indesat-o rapid in gura si am revenit in dormitor. M-am bagat pe sub pat, incercand sa imi amintesc unde imi lasasem pachetul de tigari. Fericit ca l-am gasit in ghiozdan, am mers repede la geam si l-am deschis. Am gasit scrumiera pe pervaz. Era plina si nu imi suradea gandul sa o spal. Am scotocit prin toate buzunarele pana am gasit bricheta si am aprins o tigara. Am tras un fum si am rasuflat usurat. M-a mirat faptul ca intr-o zi de vara din mijlocul lui iulie era inorat. Am dat din umeri si mi-am terminat tigara. Am stins-o si, spre nefericirea mea, am spalat scrumiera. M-am plimbat prin camera cam 10 minute. Eram afundat in ganduri si ma plictiseam ingrozitor. Toti amicii mei erau plecati din oras, iubita nu aveam, nimeni nu era pe chat, concluzia: urma sa mor in cel mult 5 zile si nimeni nu va fi alaturi de mine.
    M-am hotarat sa fac un dus. Am mers la baie, mi-am potrivit apa la nici prea rece, nici prea calda, m-am dezbracat si am intrat in cabina. Doamne, cat de bine era sa simti apa pe pielea infierbantata. Am terminat relativ repede momentul de relaxare deoarece nu vroiam sa imi pierd toata ziua intr-o cabina de dus. Nu ca as fi avut altceva de facut. Am iesit si mi-am tras o pereche de boxeri pe mine. Si pantaloni scurti. Desi era o vreme destul de mohorata afara, erau cel putin 33°C. M-am trantit pe scaunul de la birou, fiind cat pe-aci sa cad cu el cu tot. Mi-am deschis laptop-ul de la Apple (da, ma laud…nu pot spune ca sunt sarac, cel putin meseria lui tata ajuta la ceva) si am asteptat sa se incarce. M-am uitat la ceas si mi-am dat o plama peste fata. Era abia ora 9 dimineata si eu nu stiam ce sa fac. Am descarcat ultimele filme aparute de pe net, dar pana sa ajunga intregi in folder-ul meu special numit, intr-adevar foarte original, "Filme noi", imi pierise cheful. M-am hotarat sa ma uit la televizor, avand presimtirea ca nici asta nu imi va provoca fericire. Am schimbat canalele de 3 ori (avand in vedere ca am 441 de canale TV) si tot nu gasisem nimic. Cele 5 zile pe care mi le-am mai dat de trait erau acum mult prea mult. In ritmul asta, nu ma mai trezeam dimineata.
    Afara nu avea nici un rost sa ies pentru ca unu la mana: era prea cald si doi la mana: nu aveam ce face. Am stins obiectul nefolositor din fata mea, cu toate cele 441 de canale pe care le avea si am ofat. Nu stiam ce sa fac. Sa citesc – nu era pasiunea mea, sa desenez – nu  puteam nici macar o minge de fotbal sa fac, sa cant la chitara – am incercat dar se pare ca inspiratia ma ocolea, sa merg sa joc baschet – singur? Nici gand, sa stau cu ochii beliti in ecranul calculatorului toata ziua – nu multumesc. Si asa lista mea de activitati pe ziua de azi s-a sters. M-am hotarat sa stau pana am nevoie la baie sau mi se face foame. M-am deplasat inapoi spre iubita mea camera si m-am intins in pat. Am cautat iPod-ul pe undeva pe noptiera, infingandu-mi apoi castile in urechi. Three Days Grace imi urla in cap una din melodiile mele preferate, mai exact "I hate everything about you". Nu stiu de ce imi place melodia. Versurile nu au nici o semnificatie pentru mine, sincer. Pur si simplu imi place linia melodica.
    Si apropo de versuri, m-am gandit inca o data de ce nu am si eu o iubita. Nu pot spune ca nu aveam succes la fete.Nu eram nici obsedatul de fotbal care vine la scoala cu un Lamborghini argintiu decapotabil si de care toate fetele sunt indragostite, si nici baiatul emo, care isi taie venele in baie si care toti il iau la bataie cand il prind. Nu eram tipul de baiat care sa fie model sau care unii sa il admire. In niciun caz. Eram tipul ciudat, dar dragut, cu parul nici foarte lung, nici foarte scurt (trebuie sa recunosc ca nu sunt unul dintre cei care arata bine cu par scurt), care in timpul liber canta la chitara si era capitanul echipei de baschet. Si totusi, nimeni nu prea vorbea cu mine. Fetele cand treceau intamplator pe coridor pe langa mine, eu cu vreo 2-3 capete mai inalt decat ele, susoteau: "A, uite-l pe tipul ala dragut dintr-a 10-a care joaca baschet!". De Sf. Valentin primeam o multime de cutii cu ciocolata, dar nimeni nu stia ca de fapt eu eram alergic la asa ceva. Si astfel cainele meu sfarsea cu o mare durere de stomac dupa atatea dulciuri. Rar ieseam cu unii colegi in oras, pentru ca uneori se simteau obligati sa ma invite si pe mine, doar pentru ca existam. Frumoasa viata, nu? Dar lucrul care imi face ziua mai fericita este sa dau o tura pe motocicleta mea neagra si lucioasa, dupa care toti intorc capul si zic ori "Mama draga, cat de misto!" ori "Copii astia nu stiu cum sa moara mai repede in zilele astea!".Dar, revenind la micile mele probleme, nu prea ma intereseaza. Ca am iubita, ca nu am iubita, nu ma schimba cu nimic. Viata merge inainte.
    Fara sa imi dau seama, am adormit. M-am trezit cateva ore mai tarziu, cand ceasul electric de pe birou batea 12:17 la pranz. Nu eram o persoana matinala. De exemplu, ma culcasem la 5 noaptea trecuta si ma trezisem la 7, insa cand m-am uitat in oglinda, parca ma batuse careva. Parul era ravasit si ridicat in toate directiile, cearcanele mai ca mi se intindeau pana la jumatatea obrazului, pantalonii scurti pe care ii purtam pe post de pijamale erau intorsi si pe corp aveam diferite dungi de la pozitiile in care am dormit. Si evident, eram ud leoarca. Extraordinar inceput! Dar totusi, inca ma plictiseam. Desi eram abia trezit. M-am hotarat sa ma duc sa mananc ceva, din nou. De data asta mi-am incalzit o frafurie cu spaghetti la cuptorul cu microunde si am infulecat rapid. M-am imbracat in fuga, mi-am pus o pereche de bascheti si am iesit. De cand ma trezisem, nu am auzit nici o masina trecand pe strada mea, sau pe drumurile din apropiere, avand in vedere ca stau intr-o zona destul de aglomerata.
    Am coborat in graba scarile casei si am strabatut intreg cartierul. Ma uitam uimit in jur. Masinile erau oprite in mijocul drumului. La majoritatea cheile se aflau inca in contact. Am vizitat cateva magazine alimentare in care de obicei asteptai cel putin 15 minute la coada. Totul era pustiu. Niciun om pe strada…nici macar niciun caine vagabond. Si era o zona destul de populata de astfel de vietuitoare. Am inceput sa ma panichez. Calmeaza-te! Nu o sa gasesti rezolvarea panicandu-te. Calmeaza-te! Mi-am scos telefonul si am inceput sa sun la numerele din lista. Am intrat in magazinul de la coltul strazii si am luat vreo 4 pachete de tigari, fericit ca nu trebuia sa platesc. Am inchis enervat telefonul si m-am abtinut sa nu dau cu el de pamant. Aceeasi voce robotica mi-a raspuns de 67 de ori. Numarul apelat este inexistent. M-am indreptat spre casa. Mi-am lasat 3 dintre pachetele de tigari pe canapea, mi-am luat casca si m-am suit pe motocicleta. Am reusit sa evit toate masinile lasate pe mijlocul drumului si am strabatut intreg orasul. Nu era niciun semn de viata. La intoarcere, cand deja era intuneric, am observat o silueta pe marginea strazii. Am incetinit cand am trecut pe langa prima persoana pe care o vazusem in acea zi. Fata incepu sa se agite cand m-a vazut si am oprit langa ea. Mi-am dat jos casca si am interbat-o :
    - Ai habar ce se intampla? Unde a disparut toata lumea?
    Fata dadu din cap ca nu stie. Avea parul tuns scurt si tenul inchis. Ochii ii erau insa de un albastru deschis. Purta o pereche de pantaloni scurti, baietesti si un tricou lalai.
    - Alex, i-am spus eu intinzand mana spre ea.
    - Sorina, raspunse ea si imi scutura bratul.
    - Ai nevoie sa te duc acasa? am intrebat-o eu.
    Desi abia o intalnisem pe Sorina, si nu trebuia sa am incredere in ea, era singura persoana pe care am gasit-o in tot orasul. Stiam ca nu aveam alt mod de a gasi raspuns la toate ce se intamplau decat cu ajutorul cuiva.


Astept sa vad ce parere aveti......si daca gasesc vreo poza care sa fe exact asa cum imi doresc, va pun

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#2
Kagome
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: Braila
Postari: 324
Deci,imi place felul cum descrii e foarte convingator si realist.Cred ca deja imi formez o imagine bine conturata despre Alex.Povestea e destul de interesanta si ma face curioasa sa cer un Next.    

Vreau sa vad ce se mai intampla

_______________________________________



Just Promise Me
Whatever We Say
Or Whatever We Do
To Each Other
For Now We'll Make A Vow
To Just
Keep It In The Closet
 
   
#3
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Next-ul. Desi am primit un singur comment. Inca mai sunt in cautare de poze...daca nu gasesc, s'ar putea sa pun ceva anime-ish. so BEWARE

          Exista insa o mica problema. Sorina mi-a explicat ca nu avea cheie de la apartamentul ei. Parintii ei fusesera in casa inainte sa dispara toata lumea, si usa era incuiata. I-am facut semn sa urce pe motocicleta. I-am dat casca mea, nu imi doream sa pateasca ceva. Am accelerat spre casa. Am parcat rapid in garaj care nu era ocupat decat de cateva rafturi si un o platforma pe care de obiei se afla masina tatei. Am condus-o pe scari pe Sorina, pana am ajuns in bucatarie. Fata privi uimita in jur.
    - Aici locuiesti? intreba ea.
    - Da…, am spus eu, scarpinandu-mi ceafa, putin rusinat.
    - Stai singur, nu? continua ea.
    - Da…
    M-am uitat la camera care se intindea in fata noastra. Chiuveta era plina cu farfurii, pahare si tot felul de vase murdare. Masa era acoperita cu firmituri. Sorina pasi inainte spre frigider. Il deschise si se dadu cu capul de usa acestuia.
    - Sa nu imi spui ca asta mananci tu! spuse fata, scotand din frigider o farfurie cu cateva bucati de salam mucegait.
    Avea o expresie scarbita iar eu m-am inrosit. Am inercat sa zic "nu" dar tot ce a iesit a fost un "mnh" strangulat. Sorina inchise frigiderul si imi ceru niste carpe, instrumente de curatat si niste geluri pentru a se apuca de treaba.
    - Pot sa te ajut cu ceva? am intrebat, realizand ca deja fata care abia ma intalnise inepu sa faca ordine in casa.
    - Da. Du-te si fa-ti curat in camera. Acolo nu ma bag. Cand termin sufrageria si bucataria vin sa vad cum te descurci.
    Am tremurat la gandul ca va trebui sa fac dormitorul luna in mai putin de doua ore. Mai trageam din cand in cand cu ochiul in bucatarie si o vedeam pe fata cea scunda, cu parul scurt si blond, frecand podeaua, mobila si tot ce vedea murdar in jur. Spala geamuri si vase, facea curat in frigider. In scurt timp, abia daca mai exista ceva in masinaria rece. Rasufla usurata cand termina buacataria si se vedea pe fata ei ca era multumita de treaba pe care o facuse. Privi apoi sufrageria care, spre fericirea ei, nu era asa dezordonata. Aspira intreaga incapere, curata tot ce prindea in cale. La un moment dat, ma striga si eu am scos capul pe usa sa vad ce s-a intamplat. Statea langa pianul care trona in coltul camerei, trecandu-si din cand in cand mana cu o carpa de sters praful peste el.
    - Canti la pian? intreba ea.
    - Nu, i-am raspuns. Tata mi l-a cumparat, desi nu l-am folosit niciodata. Prefer chitara. Tu?
    - Da, am facut lectii de pian vreo 6 ani.
    - Exista posibilitatea sa te ascult vreodata cantand?
    - Sigur, dar nu acum. Avem treaba. Eu am terminat aici. Tu ti-ai facut curat in camera?
    Sorina parca ar fi fost mama. Acum, pe bune, ce persoana pe care abia ai cunoscut-o intra in casa la tine si incepe sa faca ordine? Dar sincer, era intr-adevar mizerie inainte.
    - A, da.
    I-am deschis usa la dormitor si fata verifica toate colturile camerei. Se baga pe sub pat, deschise toate dulapurile, parka era o masina de facut curat.
    - Da, bravo tie, spuse ea zambind. Baia e curata. Cred ca e singurul loc pe care ai reusit sa il pastrezi ordonat.
    Am mers in sufragerie si Sorina se tranti pe canapea. M-am asezat pe jos si am inceput sa ne punem intrebari.
    - Cati ani ai?
    - 15, raspunse ea. Tu?
    - 17. Unde inveti? Ma rog, invatai.
    - Alecsandri. Si tu tot acolo, nu? Parca te-am zarit odata pe holul scolii.
    - Da.
    - A, mi-am amintit ceva. Maine dimineata, cand ne trezim, mergem la magazin sa luam cate ceva de mancare si dupa aceea facem o oprire la mine acasa. Sunt niste lucruri de care s-ar putea sa avem nevoie pe care trebuie sa le iau.
    - Sigur. Vrei sa dormi la mine in camera sau aici pe canapea? am intrebat.
    - Voi ramane aici.
    I-am adus o patura si o perna. Fata se intinse pe canapeaua rece din piele si imi ura noapte buna. Eram atat de obositi incat am adormit in mai putin de 5 minute.

   

    Dimineata ma trezira razele soarelui care patrundeau printre jaluzelele trase. M-am ridcat din pat si m-am intins. Am iesit din camera si un miros de paine prajita imi inunda narile. Imediat am stiut ca tot ce se intamplase cu o zi inainte era adevarat. Nu stiam daca totul era numai la noi in tara, dar avand in vedere ca eram singurii oameni ramasi in Iasi, era destul de infricosator. Mi-am tarat picioarele prin sufragerie, pana in bucatarie. Pe masa erau doua farfurii cu paine prajita, unsa cu unt. Pe un scaun statea Sorina. Rontaia o felie de paine si citea in aclasi timp o revista despre electronice mai veche. Ma vazu si zambi.
    - ‘Neata somorosule. Parca esti un urs care hiberneaza, chicoti ea.
    - ‘Neata. Chiar nu ai ce face cu timpul tau liber…, i-am spus privind uimit la micul dejun pe care il pregatise micuta adolescenta.
    - Obisnuiesc sa imi pierd timpul cu astfel de treburi, raspunse ea, facand un semn spre scaunul din fata ei. Ia un loc si fii uimit de talentul noului nostru bucatar, care poate gati ceva din nimic.
    Am inteles ce vroia sa zica. Facea aluzie la faptul ca frigiderul nostru era acum cam foarte gol. Am infulecat rapid si m-am imbracat in timp ce Sorina spala vasele. Am mers pe jos pana la alimentara de la cot si am luat tot ce ne dorea inimioara: suc, lapte, iaurt, paste, salam, chipsuri, bomboane, jeleuri etc. Pe drum am discutat vrute si nevrute. Cum ar fi ce muzica ascultam, ce culori preferate avem, ce tipuri de filme ne plac si ce facem in timpul liber. Astfel am aflat ca asculta Rock Alternativ si J-Rock, culorile ei preferate sunt albastru si mov, ii plac comediile si filmele de groaza si in timpul liber deseneaza, canta la pian, citeste sau scrie povesti. Si ea a aflat o multime de lucruri despre mine: ascult Metal, culoarea mea preferata e verde, imi plac filmele de actiune si SF-urile iar in timpul liber joc baschet, merg cu skateboard-ul sau cant la chitara. Am asteptat ca Sorina sa aranjeze fiecare lucru cumparat la locul lui. Mi-am aprins o tigara iar fata se uita uimita la mine.
    - Fumezi? intreba ea, parca nevenindu-i sa creada.
    - Daca te deranjeaza, spune-mi! m-am grabit eu.
    - A, nu, doar m-a surprins acest lucru. Nu ma deranjeaza chiar deloc.
    Ne-am urcat impreuna pe motocicleta si am gonit spre locuinta Sorinei, indrumat de ea. Am parcat si am urcat rapid pana la etajul 3. Acolo am realizat cu stupoare ca usa apartamentului ei era descuiata. Mai degraba, sparta. Am intrat precaut in casa, fata urmandu-ma. Am privit in jur si am observat pete de sange pe pereti.
    - Ce nai -
    Am fost intrerupt de o creatura, asemanatoare cu un caine care sari de dupa o usa. Era totusi putin mai mare decat un Rottweiler si din gura ii curgeau niste bale verde inchis. Nu avea ochi si nici piele. Era doar din muschi si oase. Am privit uimit la animalul care adulmeca aerul, se intoarse in directia mea si incepu sa se apropie amenintator de mine. Am facut cativa pasi inapoi si m-am lovit de un perete. Am injurat in gand si am inghitit in sec. Cand creatura se apleca si isi lua avant sa se napusteasca asupra mea, am inchis ochii. Am auzit o impuscatura si cand am avut destul curaj sa privesc ce se intamplase, am observat ca un glont imprastiase creierii cainelui pe podea si perete.

PS: Scuzati eventualele greseli gramaticale. Astept pareri. Stiu, sunt sadica.

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#4
Kagome
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: Braila
Postari: 324
Deci,esti ...




Fenomenala!

Totul se contureaza atat de bine,personaje,loc,situatie...
Iar partea cu cainele mi-a  placut la nebunie
Ar trebui sa mai bagi scene sadice

Si tipa asta e comica,dar e si ciudata totodata ,as vrea sa stiu mai multe despre ea
Iar daca bagi poze anime,crede-ma nu este nicio suparare,m-as bucura mult
   
Deci,iti cer acum un NEXT  

_______________________________________



Just Promise Me
Whatever We Say
Or Whatever We Do
To Each Other
For Now We'll Make A Vow
To Just
Keep It In The Closet
 
   
#5
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
uimitorul next:

    Am ramas fara grai pentru cateva minute. Sorina iesi de dupa colt cu o pusca de vanatoare, iar tot ce am reusit sa spun a fost “auh…ah…aaa…haa...” si sa ma uit la ea cu ochii cat cepele. Fata incepu sa rada cand imi vazu expresia. M-am inrosit si am spus “merci” cu o voce ragusita. M-am ridicat, mi-am scuturat praful invizibil de pe haine si mi-am dres glasul.
    - Te deranjeaza daca cer o explicatie? am intrebat-o.
    - Tata e politist, imi explica ea dand din umeri.
    M-am uitat la ea cu gura cascata. Fata asta era de-a dreptul incredibila de-acuma.
    - Deci…ce vrei sa iei? am schimbat eu subiectul.
    - Laptop-ul meu, cateva haine si niste arme, raspunse ea ca si cum totul ar fi ceva normal.
    Am inceput sa cred ca Sorina stia mai multe decat parea. A luat un ghiozdan si a ingramadit in el cateva bluze, fuste si alte chestii de fete. Isi facu loc prin sufragerie, printre toata mobila daramata si se intoarse cu un sac care lasa in urma un puternic miros de praf de pusca. Am tusit de cateva ori din cauza izului persistent.
    - Sa inteleg ca nu te pasioneaza armele de foc, spuse ea lasand gentile langa usa.
    - As prefera sa nu folosesc asa ceva, i-am zis.
    Intra in alta camera si reveni cu o sabie in mana. Am privit-o uimit. Casa aia era deposit de arme, sau ce? Imi arunca obiectul si am reusit sa il prind. Am scos sabia din teaca si am observat ca era o katana. M-am uitat nedumerit la Sorina.
    - Stii, nu vreau sa fiu singura care impusca niste caini imensi, care nu au piele si ochi. Si care saliveaza verde.
    M-am uitat din nou la sabie si am oftat. Voi regreta ca fac asta. Am carat pana la motocicleta toate bagajele. Am gonit (din nou) spre casa. Am incuiat usa si m-am intors spre Sorina. Aceasta tocmai isi lasase bagajele pe podea.
    - Asculta…, am inceput eu ezitand putin.
    - Hm? Sorina se intoarse si ma privea curioasa.
    - Eu…nu stiu cum sa iti spun…eu cred ca…stii tu…eu cred ca tu…
    Sorina se abtinea acum sa nu rada. Eram penibil.
    - Eu cred ca tu de fapt stii ce se intampla aici. Cu disparitia asta si tot. Adica, unde ai mai vazut o fata care sa stie sa foloseasca o pusca de vanatoare. Sau care are o geanta plina cu pistoale la ea in balcon. Sau care are o katana in camera.
    Vocea mea atingea apogeul. Far asa imi dau seama am inceput sa tip la ea. Sorina lasa capul in jos si incepu sa tremure. Cand am realizat ce tocmai facusem, am inceput sa ma agit si sa imi cer scuze.
    - Asculta, imi pare rau, nu am vrut sa reactionez asa, nu am intentiona -
    Am fost insa intrerupt (pentru a doua oara pe ziua de azi) de adolescenta care incepu sa rada in hohote. M-am uitat nedumerit la ea. "Biiine…Fata asta chiar e ciudata". Blonda mai chicoti de cateva ori si se linisti. Isi sterse cu un deget lacrimile care i se formasera la colturile ochilor.
    - Scuze, spuse ea si chicoti, abtinandu-se din nou sa rada. Doar ca tot ce ai spus tu pare atat de posibil. Adica, nimic nu mai este imposibil acum, cred. Oricum, nu sunt niciun android de pe alta planeta, sau asasina, sau altceva de genul asta. Sunt fiica de politisti, atat.
    - Stai, si mama ta era politista?
    - Da…dar se cam lasase de meserie…
    - Bine, iarta-ma ca te-am acuzat pe nedrept.
    - Nu-i nimic, spuse ea ranjind.
    Am aruncat o privire spre frigider si stomacul imi chiorai. Sorina incepu iar sa rada si scoase diferite ingrediente a caror nume nu m-am oboist sa il aflu. Gati ceva, habar nu am ce, si puse in farfurii, pe masa. Ma indemna sa gust. Acum ca ma gandeam si la asta, m-am intrebat daca nu imi pusese in macare otrava sau droguri. Am vazut ca si ea a inceput sa manance si am luat o bucata de orice ar fi fost in farfurie si am indesat-o in gura. Brusc, am simtit cum limba ma pisca si cerul gurii parca imi luase foc. Am inghitit rapid si simteam cum interiorul imi ardea.
    - Ce-i asta? am strigat in timp ce fugeam spre chiuveta.
    Am alunecat pe gresia uda, pe care Sorina tocmai o spalase. Am cazut pe spate si m-am lovit la cap de piciorul unui scaun. Adolescenta sari de la locul ei si ingenunche langa mine.
    - Hei, esti bine? intreba ea, panicandu-se.
    Am gemut, m-am ridicat si am luat-o din nou la goana spre chiuveta. Am evitat sa alunec din nou si sa ma mai lovesc de cine stie ce. M-am bagat cu gura sub robinet si am dat drumul la apa. Sorina incepu pentru a nu stiu cata oara pe ziua de azi. Am intrebat-o in timp ce beam un pahar mare de apa ce era chestia aceea pe care o gatise.
    - Curry! raspunse ea zambind.
    Mi-am dat o palma peste frunte. Evident.

Scuzati faptul ca e atat de scurt. Nu am inspiratie. Si scuzati eventualele greseli gramaticale. Pozele astea ma omoara...inca sunt in cautari aprinse.

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#6
Kagome
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: Braila
Postari: 324
   
Deci a fost super tare.
Deci,tipa asta e sadi-comica  

Auzi?Da ei 2 o sa     ???

Sunt foarte curioasa,asa ca te rog,Next

_______________________________________



Just Promise Me
Whatever We Say
Or Whatever We Do
To Each Other
For Now We'll Make A Vow
To Just
Keep It In The Closet
 
   
#7
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Eh, secret secret...ai sa vezi pe parcurs. Tipa am facut-o sa aiba cam personalitatea mea, sau pe acolo pe undeva. ) si am sa pun si poze in postul asta si urmatoarele.



Orele trecura rapid si fara sa imi dau seama se facuse deja 9 seara. Eram extenuat deoarece Sorina tinuse mortis sa imi explice cum sa folosesc katana pe care tocmai o primisem. Imi ceru o multime de materiale pe care nu le mai foloseam (cum are fi cearceafurile vechi ale tatei pe care nu regret ca i le-am dat) si mesterise pe-acolo niste papusi, aproape in marime naturala, pe care aveam sa la folosesc pentru antrenamente. Agata de un perete si niste tinte care urmau sa fie impuscate cu o multime de gloante. A reusit sa intocmeasca si o sabie din lemn, pe care o foloseam sa ne antrenam impreuna.
    M-am trantit pe canapeaua de piele, care era cat pe-aci sa cada pe spate. Am sarit si mi-am recapatat echilibrul. Am deschis televizorul si am observat ca nu mergea. Normal. Doar toata lumea din oras a disparut. Nu, stai. Toata lumea din tara a disparut. Oh, Doamne, frumoasa mai e viata! (observati sarcasmul). Sorina se freca la ochi si ma anunta ca se duce sa faca dus.
    - Ai nevoie de prosop? am intrebat.
    - Daca nu te superi…
    M-am ridicat si m-am indreptat spre un dulap din dormitor. M-am intors cu doua prosoape. Adolescenta mi le lua din mana, imi multumi si se indrepta spre baie. Am auzit apa care curgea si o voce, ce-i drept frumoasa, care fredona o melodie. Nu a trecut mult pana sa imi dau seama ca acea melodie era de fapt nu alta decat "I hate everything about you" de la Three Days Grace. Mi-am miscat picioarele si, fara sa vreau, m-am oprit in fata usii de la baie. Am pus mana pe maner si l-am apasat incet. Am tresarit cand mi-am dat seama ce faceam. Mi-am retras rapid mana, m-am intors pe calcaie si am luat-o la goana spre propria mea camera. Ce naiba se intampla cu mine? De cand devenisem un pervers a carui ideal in viata era sa vada fete de 15 ani care fac dus? M-am aruncat pe pat si mi-am pus perna peste cap. Apa la dus se opri si am auzit pasi pe hol. Usa la camera se deschise incet si o voce timida intreba:
    - Pot sa intru?
    M-am intors rapid si, ca in comediile pentru prosti, am cazut din pat. Am incercat sa procesez ce se intample si, cand am incercat sa ma ridic, intr-adevar, mult prea rapid, m-am lovit de marginea patului. Am inceput sa imi frec proaspatul cucui, sperand ca nu mi se va crea un "al doilea cap". Pardon, un "al treilea cap". Am privit in sus la fata care tocmai intrase in camera mea. Am examinat-o de sus in jos, de jos in sus, fara sa spun nimic. Sincer, mi se parea atat de frumoasa cu parul ud, cu stropi de apa curgand pe pielea rosie din cauza calduri si purtand…doar un prosop. Sangele imi urca in fata, si am simtit cum obrajii mei se incalzesc mult prea tare. M-am intors mecanic spre oglinda de pe perete si am observat ca fata mea avea aceeasi culoare cu tricoul sangeriu pe care il purtam. Era evident ca Sorina se abtinea sa chicoteasca.
    - Sa nu intri in sufragerie, te rog. Vreau sa ma schimb.
    Cred ca se facu destul de clara.
    - Si mai fac eu ordine pe-aici. Tu poti sa te culci.
    Am dat din cap ca un catel ascultator si m-am ridicat de pe podea. Sorina iesi din dormitor si inchise usa in urma ei. M-am uitat la intrarea in camera si un gand imi strabatu mintea obosita. M-am  ridicat si am pasit incet, apucand cu hotarare clanta. Doua secunde mai tarziu, zaceam undeva sub pat, tremurand si intrebandu-m cand am devenit un pervers atat de mare. Pentru a sterge aceste fantezii, mi-am facut patul, m-am schimbat si m-am bagat sub patura care mai tarziu va sfarsi incalzind podeaua.

    Nu pot spune ca acea noapte a fost ideala. Tot ce am visat a fost un caine de-ala de care am vazut la Sorina acasa, sfartecand-o pe fata. Aceasta urla de durere si se chinuia sa ucida creatura, impuscand-o in toate punctele sensibile pe care le stia. Sangele acoperea podeaua si peretii, iar lacrimi i se scurgeau din ochii albastri. Parul blond si scurt ii era acum rosu. Fata continua sa tipe si sa se zbata, desi stia ca acest lucru nu avea cum sa o ajute. Mi-am intors privirea de la dureroasa scena. M-am abtinut sa nu incep si eu sa plang si mi-am rotit ochii prin camera. Pe parchetul ud, alunecos si rosu zacea o sabie insangerata. In ea se reflecta lumina celor cateva becuri care atarnau deasupra capului meu. Am ridicat-o si am observat ca era aceeasi sabie care o primisem de la Sorina. Iar atunci, frica mea, gandurile mele se adeverisera. Pe canapeaua de piele, din mijlocul unui living bine luminat, se afla un cadavru. Ochii negri ai baiatului erau pironiti pe tavan si din coltul gurii, o suvita de sange se prelingea pe obraz si dupa ureche. Semana cu o statuie, cu un vampir din cartile lui Stephenie Meyer, cu pielea alba, de piatra si cu ochi megri, infometati. Dar nu era un vampir. Mainile ii erau pline de sange si hainele la fel. Nu intelegeam cu murise acel baiat, pana cand am observat zona cea mai rosie de pe tricoul sau. I se smulsese inima. Acele creaturi erau atat de inteligente incat sa ii smulga inima unei persoane, si in rest sa lase corpul intact. Sau poate, nu au fost acele creaturi. Dar atunci, realitatea ma lovi. Daca poti numi un vis realitate. Acel baiat, cu parul negru si ochii fara nici o sclipire, eram eu. Am simtit ca raman fara aer si am scapat sabia. M-am dat cativa pasi inapoi, oprindu-ma cand ma lovisem de perete.Picioarele imi erau rosii si sufrageria parca era inundata cu lichidul lipicios si care acum ma facea sa imi fie rau. Am privit inapoi la Sorina, cu ochii mari si aceasta sopti, sange scurgandui-se pe fata angelica:
    - Imi pare rau, Alex…

Alex:

cand lumea ciudata... eh, secret vezi parcurs. tipa facut-o aiba cam mea, sau acolo undeva. pun poze

35.9KB

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#8
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Tot Alex:

cand lumea ciudata... tot alex:

43.5KB

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#9
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Si din nou Alex: (fara clamele din par si fara coada)

cand lumea ciudata... din nou alex: (fara clamele din par fara coada)

40.4KB

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#10
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Sorina:

cand lumea ciudata... sorina:

28.3KB

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#11
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Si din nou Sorina. Si are ochi albastri, nu verzi, dar alta poza care sa imi satisfaca nevoile nu am gasit.

cand lumea ciudata... din nou sorina. are ochi albastri, verzi, dar alta poza care imi satisfaca

34.3KB

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#12
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Si parul ei e scurt dar destul e lung sa fie prins asa.

cand lumea ciudata... parul scurt dar destul lung fie prins asa.

41.1KB

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#13
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Sorina again:

cand lumea ciudata... sorina again:

49KB

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#14
Kagome
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: Braila
Postari: 324
   
Nextul asta m-a lasat spuf


Nesimtitu' se gandeste la tampenii  

Tare se mai prosteste cand o vede pe Sorina    
Zici ca-i Mr.Bean

Oricum,imi place felul cum descrii si povestea in sine  
Deci,te rog,NEXT

_______________________________________



Just Promise Me
Whatever We Say
Or Whatever We Do
To Each Other
For Now We'll Make A Vow
To Just
Keep It In The Closet
 
   
#15
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Merci de comment. Pai, ai sa vezi in nextul asta cat de fraier e Alex. Eh, se gandeste si el la ce se gandesc toti baietii. Anyway, daca mai primesc commuri pun un next si diseara.

    M-am ridicat in fund. Vantul cald facea perdelele sa zboare. Un miros puternic de liliac imi invalui narile. Scena clasica de dupa cosmar. Am oftat. Am incercat sa respir normal din nou si mi-am sters cu dosul palmei cateva picaturi de transpiratie de pe frunte. M-am uitat la ceas. 2:47. M-am dat jos din pat si am calcat pe patura. Aceasta aluneca pe parchet si era sa cad din nou. M-am sprijinit cu o mana de marginea patului si am reusit sa imi tin echilibrul. Am deschis incet usa si am observat ca in sufragerie era lumina. Am pasit dincolo de pragul camerei si podeaua scartai. Pe jos era ud. Am inghitit in sec si in cap imi venira imagini din cosmarul proaspat incheiat. Am alergat spre sufragerie, derapand in pragul intrarii si lovind frontal rama usii. Mi-am scuturat capul de vreo doua ori ca sa imi revin si Sorina isi ridica ochii din cartea pe care o citea. Ma privi ironic. M-am aruncat inainte si am prins-o de umeri pe fata care statea intinsa pe canapea.
    - Esti bine? Esti intreaga? Ai patit ceva? S-a intamplat ceva? am inceput sa strig, scuturand-o pe blonda.
    - Ho, mama draga, mai incet! Ce-ai patit? Si nu ma mai scutura c-ametesc! raspunse ea indepartandu-mi mainile de pe umerii ei.
    M-am inrosit si am inceput sa aberez. Vorbeam tot felul de prostii, numai subiectul principal nu-l spuneam. Sorina ma privi cu o spranceana ridicata pe parcursul intrgului meu monolog. Pun pariu ca nu a inteles nimic din ce ziceam.
    - In concluzie?
    - In concluzie, am visat ca amandoi am murit, aici, chiar in locul asta, chiar in sufrageria asta.
    - Si mai exact, cum am murit? ceru ea explicatia, necrezand ce tocmai ii spusesem.
    - Eu eram intins aici, pe canapea, si…uh…e cam…stii tu…sadic…si nu prea…vreau sa…stii tu…amintesc…
    Ma privi urat si un fior imi trecu pe sira spinarii.
    - Pai…euaveaminimasmulsadinpiept! am spus cu fara sa respir.
    - Cred ca voi avea nevoie de subtitrare…
    - Eu eram intins pe canapea si mi se smulsese inima din piept…si tu nu erai inca moarta, dar pana la sfarsitul visului ai murit. Adica…cand ti-ai dat tu ultima suflare, s-a terminat visul!
    Sorina ma privi exasperata si i-am afisat un zambet inocent.
    - Si eu cum muream? ma intreba raspicat, ca pentru prosti.
    - Erai mancata de un caine de-ala de care ai impuscat tu la tine acasa.
    - Foarte original. Acuma du-te si culca-te inapoi.
    - Tu chiar crezi ca mai pot dormi? Apropo, de ce e ud pe jos?
    - Arat eu ca o persoana care a avut somn?
    Am privit-o nedumerit.
    - Am spalat pe jos. Duh!
    M-am lasat pe spatarul canapelei. La un moment dat, Sorina se ridica si se intinse inapoi, de data asta punandu-si capul in poala mea. M-am uitat la ea uimit, inrosindu-ma.
    - Sa spunem ca ma simt mai in siguranta asa, zambi ea.
    I-am zambit inapoi si am inceput sa ma joc cu degetele in parul ei. Infasuram suvite pe degete si priveam tavanul, gandindu-ma. La ce ma gandeam, nu mai stiu, dar era ceva serios. O problema mare, grasa si importanta. In scurt timp, respiratia Sorinei deveni stabila si mi-am dat seama ca adormise. M-am intins dupa patura si am invelit silueta micuta care incapea perfect pe canapeaua de trei persoane. Am zambit si am inlaturat cateva suvite de par de pe chipul ei. Era pur si simplu ca un inger. Singurele sunete care se auzeau erau ticaitul ceasului cu pendul din coltul camerei, respiratia stabila a fetei si respiratia mea. Cand in sfarsit am reusit sa adorm, soarele rasarea si ceasul arata 5:04. Am lasat capul pe spate si am dormit vreo 3 ore linistit.
    M-am trezit cand imensul ceas din living batu ora 8:00. Am observat ca Sorina nu mai era intinsa pe canapea si am profitat de aceasta ocazie pentru a ma intinde. Am cascat si m-am ridicat. Gatul si spatele ma dureau ingrozitor. Consecintele dormitului in fund. M-am indreptat spre bucatarie si am gasit-o pe adolescenta gatind.
    - ‘Neata, spuse ea gesticuland spre masa.
    - Mhm…, i-am raspuns.
    Eram prea obosit pentru a vorbi. Imi intinse un castron si o cutie de cereale. Scoase din frigider o cutie de lapte si o puse pe masa.
    - Vrei sa iti fac o cafea? intreba ea vesela.
    Am dat din cap ca da si mi-am turnat cateva cereale in castron. Am pus laptele si m-am ridicat pentru a-mi scoate o lingura dintr-un sertar. Mi-am luat tacamul si m-am asezat inapoi la masa. Sorina lasa ceva sa fiarba pe aragaz si se aseza in fata mea. Isi prepara si ea acelasi fel de cereale cu lapte si incepu sa manance cu pofta. La un moment dat se ridica si imi turna cafea intr-o cana. Imi aseza lichidul aproape negru si amar in fata si isi relua locul. Continua sa manance. Imi invarteam absent lingura in castron si privirea imi era atintita asupra fetei din fata mea. La un moment dat, si-a ridicat capul si se uita la mine. Mi-am mutat imediat privirea asupra castronului si ma prefaceam ca scoteam cu lingura o musculita, ce-i drept inexistenta, din lapte. Chicoti si se duse sa isi spele farfuria. Ce se intampla cu mine? De ce uneori nu pot sa imi mut privirea de la ea? Pur si simplu parca mi-ar lipi cineva ochii de chipul ei. Doar ca la o oarecare distanta si fara lipici. Am infulecat rapid ce mai ramasese in farfuria mea si m-am indreptat spre bucatarie. Sorina spala vasele. Mi-am pus castronul in chiuveta pe sub bratul ei si m-am sprijinit cu mainile de mobila. Mi-am aplecat capul astfel incat sa pot ajunge pana la gatul ei. Sorina se opri. Era practic blocata. Am inspirat incet si parfumul ei de flori imi invada narile. Eram ametit de acea mireasma imbatatoare. Cand am expirat, am simtit cum fata tremura. Am deschis larg ochii si m-am indepartat. Mi-am dus o mana la gura, am soptit un «scuze» inecat si am luat-o la fuga spre camera mea.


Deci, astept pareri. Si app, va place cum arata personajele? :>

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#16
Kagome
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: Braila
Postari: 324
Mie imi plac   .Dar chiar nu ai gasit alta pt Alex?Anyway,domnul daca nu da cu capul de ceva,nu poate sa traiasca.Cred ca pe atunci i se scurge inteligenta prin creieras si trebuie s-o elimine      


Daca instinctul meu zice bine,el s-a indragostit,right?

Mie personal mi-au placut astea:

- Pai…euaveaminimasmulsadinpiept! am spus cu fara sa respir.
    - Cred ca voi avea nevoie de subtitrare…


  - Am spalat pe jos. Duh!




         

Imi permit sa cer un next,sau n-am destui bani?

_______________________________________



Just Promise Me
Whatever We Say
Or Whatever We Do
To Each Other
For Now We'll Make A Vow
To Just
Keep It In The Closet
 
   
#17
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Asa'i el de felul lui, mai clumsy. Lasa, ca si asa nu are multa

Mai stii? Poate is de vina doar hormonii si nimic mai mult

Ma bucur ca te fac sa razi

    Am trantit usa de la dormitor si am pasit spre geam. L-am deschis larg si am scotocit prin buzunare dupa pachetul de tigari si bricheta. Mi-am aprins una si m-am sprijinit de pervaz. Soarele si linistea mult prea apasatoare de afara ma enervau. Ca sa ma descarc, am inceput sa iau patul, care nu gresise cu nimic dar era cel mai apropiat, la suturi. Si am sfarsit cu degetele de la picioare sangerand. Am cautat prin sertare un pachet de servetele si m-am asezat pe pat. Fumul de tigara se ridica incet spre tavan si am strans din dinti.
    - Vreau sa fie din nou ca a inceput. Vreau ca nimic din toate astea sa nu se fi intamplat. De ce numai noi doi am ramas? am soptit printre dinti.
    Ma enervam rar. Dar acum nu eram numai nervos, mai era ceva. Insa acest lucru ma speria. Nu stiam ce era acel ceva. Si totusi, totul incepea sa devina infricosator. Nu stiam ce altceva ne mai astepta acolo, afara. Nu stiam unde ar fi putut sa dispara milioane de oameni. Nu stiam ce se intampla, si asta ma speria cel mai tare.
    Am iesit din camera, habar n-am de ce. Chiar nu imi doream sa dau ochii cu Sorina. Si totusi, s-a intamplat. Am gasit-o la intrare, incaltandu-se cu o pereche de bascheti.
    - Ce faci? am suierat eu.
    - Ma duc pana la magazin, imi zambi ea, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
    Se intoarse sa iasa dar am prins-o de incheietura.
    - Nu te duci nicaieri singura, am spus.
    - Pot avea grija de mine, raspunse ea, accentuand primul cuvant.
    - Asculta...
    - La urma urmei, eu am fost cea care te-a invatat sa folosesti sabia, zise ea cu un aer superior.
    - Sorina, nu vreau sa ti se intample nimic. Nu risca. Merg cu tine.
    - Nu e nevoie, imi raspunse ea, pe un ton foarte enervant.
    Am scuturat-o putin de incheietura.
    - Da-mi drumul, marai ea.
    - Daca eu spun ca nu te duci singura, nu te duci. Daca eu spun ca merg cu tine, atunci merg, am zis ignorand-o.
    - Hmph, bine.
    Isi smulse incheietura din stransoarea mea si se intoarse cu spatele la mine incurcisandu-si bratele la piept. Am zambit. Parca eram doi copii. Am deschis usa si am asteptat ca adolescenta sa iasa. Am incuiat intrarea in casa in urma mea si am ajuns-o din urma pe fata. Imi luasem si katana cu mine. Aveam o presimtire rea. Foarte rea.
    - Inca nu inteleg de ce ti-ai carat sabia cu tine, spuse Sorina iritata.
    - Pentru orice eventualitate.
    Mi-am dat seama dupa expresia ei ca nu era satisfacuta de raspunsul meu, dar nu imi pasa. Am ajuns la magazinul de la cotul strazii si am intrat. Clopotelul de la intrare nu mai scoase niciun sunet, pentru ca nici macar nu mai era acolo. Magazinul era putin devastat. Presimtirea mea devenea din ce in ce mai puternica.
    - Si…pentru ce ziceai ca vrei sa vii la magazin? am intrebat pe un ton ocazional.
    - Sa iau inghetata. Mi-era pofta.
    M-am uitat spre casa de marcat si m-am intins sa mai iau cateva pachete dee tigari de deasupra. Sorina se intoarse in scurt timp cu doua cutii de inghetata.
    - De care ai luat? am intrebat, incercand sa vad etichetele.
    - Ciocolata.
    - Sunt alergic.
    - Soarta.
    - Ce vrei sa spui prin asta? m-am enervat eu.
    - Ca nu imi pasa. Le-am luat pentru mine, nu pentru tine.
    Am marait si m-am intors in magazin. Am scos din congelator doua cutii de inghetata de vanilie si m-am grabit sa ies. Mi-am pregatit sabia, fara sa imi dau seama. Intr-adevar, cand am ajuns pe trotuar, cateva creaturi o inconjurasera pe Sorina. La dracu’! Am fugit spre fata care se pregatea sa strige dupa ajutor. Animalele acelea nu erau nici pe departe asemanatoare cu acei caini. Erau mai degraba un fel de soparle gigantice, acoperite cu niste solzi argintii. Avea niste colti ascutiti si mari care te puteau facea bucatele cat ai zice peste. Am sarit peste una dintre reptile si i-am retezat capul uneia care se pregatea sa o atace pe adolescenta. M-am asezat in fata Sorinei care ma privea uimita.
    - Ziceai ceva de mersul singura la magazin? am intrebat-o sarcastic.
    Fata, mult prea speriata, dadu din cap. Am scrasnit din dinti cand o alta soparla se pregati sa atace. Pe aceea am reusit sa o tai in doua. Solzii lor parca erau de fier, dar sabia asta reusea sa patrunda printre ei. Pentru un moment, m-am gandit cat de tare sunt. Dar imediat mi-am amintit de lupta si am observat ca mai ramasesera doar doua creaturi. Insa, spre surprinderea mea au atacat amandoua in acelasi timp. Mi-am indreptat atentia spre una dintre ele care se arunca spre Sorina si capul reptilei se rostogoli pe asfalt. In secunda urmatoare, un urlet de durere imi scapa. Cealalta soparla isi infipse coltii in piciorul meu. Adolescenta era panicata si nu stia ce sa faca. Am ridicat sabia si am injunghiat animalul in cap. Sange de un verde acid ii tasni si suiera. Corpul ii deveni greu si cazu pe asfaltul care isi schimbase culoarea. M-am asezat in balta de sange, daca acel lichid poate fi numit sange, care se formase la picioarele mele si am desprins falcile creaturii din gamba mea. Strangeam din dinti si ma abtineam sa nu strig. Sangele meu se combina cu cel al creaturii. Am incercat sa ma ridic dar Sorina ma prinse de dupa umeri si isi strecura mana subtire pe dupa talia mea. Am schiopatat pana acasa, lasand o dara de lichid rosu in urma mea. Speram sa nu mor din cauza pierderilor destul de mari de sange. Si speram ca soparlele alea sa nu fi fost veninoase.
    Ajutat de Sorina, am ajuns in sufragerie. Fata ma aseza pe canapea si imi spuse:
    - Ma duc sa aduc niste bandaje.
    Se intoarse in scurt timp cu o sticla de spirt si niste pansament.
    - Sper ca nu ai de gand sa faci ce cred eu ca o sa faci…, am inceput eu dar am fost intrerupt de o usturime incredibila.
    Am lasat un urlet sa inunde livingul si am inceput sa tip la Sorina, care isi facea de lucru cu fasele.
    - Nu era nevoie sa torni jumate de sticla de sprit pe rana mea, stiai?
    - Daca nu faceam asta, se infecta, imi raspunse ea cu un ton de atotstiitoare.
    Am marait si mi-am incrucisat mainile la piept. Mi-am mutat privirea la fata care imi bandaja piciorul.
    - Uite, scu -
    - Nu iti cere scuze. E vina mea. Eu am sunt vinovata ca am vrut sa merg singura la magazin si ca nu mi-am luat cu mine nici macar un cutit de bucatarie. Ai faut tot ce ai putut si iti multumesc.
    Ma privi zambind insa puteam citi tristetea in ochii ei. Nu stiam ce sa spun.

Astept pareri. Si nu ma supar daca primesc mai mult de un coment...Vedeti, am fost si draguta si v-am pus doua nexturi intr-o zi. Si nu puteti spune ca is scurte. Eee...m-am ofticat.(punct)

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#18
Kagome
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: Braila
Postari: 324
     
cik la tn m-am ofticat.(punct)      

S-a compensat baiatu' pentru tura trecuta nu?Acum sunt chit.


Bah,dar astia sunt in orasul Nowhere     ???
Ar fi misto sa locuiesti asa,bineinteles fara monstrii aia sacaitori  

Next please

P.s: nu tei oftica bre atata ca faci riduri  

_______________________________________



Just Promise Me
Whatever We Say
Or Whatever We Do
To Each Other
For Now We'll Make A Vow
To Just
Keep It In The Closet
 
   
#19
criss
Tokio Hotel fan
Postari: 132
Ce-mi place fic-ul asta!BravO!!!!!

_______________________________________
 
   
#20
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
scuze pun nextul dupa 27 pt ca sunt plecata acum din oras...oricum...am sa incerc sa il pun cat mai repede posibil

si ms pt commuri 

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#21
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
In sfarsit! Scuzati indelungata absenta, dar mi-am petrecut Craciunul impreuna cu o prietena de la Bacau. Si aici va voi pune nextul.

Dar deoarece tot suntem inca in sarbatorile de  iarna, m-am gandit sa fac o chestie mai speciala, cadou de Craciun (desi a trecut deja), pentru amuzamentul vostru. In commenturi postati o lista cu intrebari (orice intrebare va doreste inimioara) pe care vreti sa le adresati Sorinei si lui Alex. Sper ca nu trebuie sa adaug ca intrebarile nu trebuie sa aiba nici o legatura cu povestea propriu-zisa. Ca doar au si ei o viata personala, in afara plot-ului. Anyway, astept commenturi.


    Rana nu mi se vindeca atat de repede pe cat ma asteptam. Dupa doua saptamani, abia se inchisese, ceea ce ma speria putin. Stateam tolanit in pat, privind tavanul. Din cand in cand mai duceam tigara la gura si mai trageam doua fumuri, eliberandu-le la scurt timp dupa aceea. Eram afundat in ganduri si pentru un minut sau doua uitam de tigara care ardea in mana mea stanga. Am inchis ochii si am oftat.
    - La dracu’ cu toate cacaturile astea de animale. Sa-mi bag picioarele, ce dracu’ am facut sa merit toate cacaturile astea? Nu, nu puteam sa dispar si eu pur si simplu, eu trebuie sa stau si sa ma lupt cu toate tampeniile care misuna pe afara. Normal, am marait.
    O bataie scurta in usa ma readuse cu picioarele pe pamant.
    - Intra, am mormait.
    Sorina isi facu loc printre diferitele lucruri imprastiate pe podea. Se aseza langa mine, pe pat, incercand sa nu imi loveasca piciorul inca ranit. Imprastie cu mana libera fumul care plutea deasupra noastra si imi zambi.
    - Te mai doare? intreba fata, trecandu-si degetele subtiri peste bandajul de pe gamba.
    - Nu prea. Mi’a cam amortit piciorul de cand nu l-am mai miscat si nu prea mai simt nimic.
    Sorina rase incet si imi ridica glezna, plasand piciorul in bratele ei. M-am uitat nedumerit la ea.
    - Iti schimb bandajele, chicoti ea.
    Adevarul e ca obisnuia sa imi schimbe bandajele o data la doua zile, dar niciodata nu mai facuse asta. De obicei ma punea sa stau pe canapea, sau pe un scaun, dar niciodata intins pe pat. Si cu piciorul meu in bratele ei.
    Adolescenta desfacu pansamentul si dezveli o rana inchisa. Ce ma speria era simetria ranii. Era ca o semiluna, cu doua cercuri la capete.
    - Cred ca o putem lasa asa. Se va vindeca mai repede asa, decat bandajata.
    - Tu stii mai bine, i-am spus.
    Fata se sprijini cu capul de perete. Mi-am ridicat trupul de pe pat si am privit-o. Statea cu ochii inchisi, piciorul meu stang in brate la ea, iar cel drept in spatele ei. O liniste apasatoare, dar totusi placuta, se lasa peste noi.
    - Stii…, vorbi ea brusc, ezitand.
    - Hm?
    - Nu am crezut ca voi ajunge aici vreodata, termina ea propozitia.
    - Ce vrei sa spui? am intrebat, neintelegand sensul frazei.
    - Vreau sa spun ca, tu cine crezi ca s-ar fi gandit vreodata ca o sa dispara toata lumea si ca nu o sa mai ramana decat el sau ea si inca o persoana?
    - Tot n-am inteles, am raspuns sec.
    Sorina marai. Eram greu de cap si nu aveam sa ma schimb curand.
    - Nu am crezut vreodata ca toata lumea va disparea si voi ramane numai eu si tu.
    - Cine crezi ca s-ar fi gandit vreodata la asa ceva? Dar sa iti spun o chestie. E bine. Si stiu ca totul va fi bine la sfarsit. Si stii ca daca nu e bine, inseamna ca nu e sfarsitul, nu? i-am spus.
    M-am intins si i-am luat mana mica in a mea.
    - Si orice ni s-ar intampla, sa nu ne oprim. Trebuie sa luptam. O sa supravietuim, bine? am privit-o.
    Ochii ii erau plini de lacrimi. Sorina incepu sa planga si dadu din cap. Se arunca asupra mea si ma imbratisa. Am fost putin surprins la inceput dar mi-am ingropat fata in parul ei si am incercat sa o calmez. Stiam cum e. Totul se aduna, pana la ultima picatura. Si apoi izbucneai. Asta era tot. Si procesul incepea din nou. I-am luat fata in maini si m-am uitat in ochii ei. Simteam ca ma inec in albastrul irisilor ei.
    - Promite-mi ca orice ar fi, dar orice, vom merge mai departe! Indiferent ce se intample cu mine, tu vei merge mai departe, i-am spus pe un ton serios.
    Sorina dadu din cap incet si isi sterse lacrimile cu maneca. Am zambit.

    Si la toate cate se intamplasera pana acum, se mai adauga inca o mica problema. Ei, nu o pot numi chiar problema, dar tot pe-acolo pe undeva e. Ma indragostisem de Sorina. Da. Si, normal, nu aveam sa o admit probabil niciodata. Adoram zambetul ei, ochii albastri, pielea fina si parul ei scurt, ciufulit si blond. Nici toate iubitele pe care le-am avut pana acum, puse la un loc, nu faceau cat Sorina. Si pe nici una dintre acele fete nu am placut-o cu adevarat. Am fost probabil doar atras fizic de ele. Dar nu aveam de gand sa o pierd si pe Sorina. Desi am intalnit-o acum mai putin de o luna, simteam ca parca o cunosteam din-totdeauna.
    Si imi era frica. Nu gaseam momentul potrivit, nu stiam cum sa ii spun cat de mult tin la ea, ca o iubesc. Si imi mai era frica de ceva. Nu stiam daca voi fi respins.


Astept commenturi si intrebarile pentru capitolul special. Si suzati eventualele greseli gramaticale.

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#22
Kagome
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: Braila
Postari: 324
Ok,deci nextul m-a surptins ,ca de obicei ,deci nu ma mai mir

Intrebari pentru Alex

Ce film ti-a placut cel mai mult?
Care este trupa ta preferata?
Instrumentul preferat?
Cati copii vrei sa ai?  


Sorina

Ce stil vestimentar iti place cel mai mult?
Care este idolul tau?
Ce-ti place mai mult:sa canti sau sa dansezi?


Imi place ideea,plus k nextul e nice...deci..NExT      

_______________________________________



Just Promise Me
Whatever We Say
Or Whatever We Do
To Each Other
For Now We'll Make A Vow
To Just
Keep It In The Closet
 
   
#23
Yo-chan
se vede cine e fan adevarat ;)
Postari: 319
Nextul nu il pun in seara asta, am sa il pun maine, cred, ca nu e nici macar inceput.

Q&A:

Kagome: Ce film ti-a placut cel mai mult?
Alex: Deocamdata, Avatar si 2012 au fost super. Desi imaginea la 2012 nu a fost senzationala, efectele speciale sunt intr-adevar o minune. Si la Avatar, povestea in sine e clasica, dar actiunea, efectele si dinamica m-au lasat cu gura cascata.

Kagome: Care este trupa ta preferata?
Alex: Ascult Metal, deci Metallica.

Kagome: Instrumentul peferat?
Alex: Chitara electrica dar si cea acustica.

Kagome: Cati copii vrei sa ai?
Alex: Depinde cu cine.
Eu: Adica?
Alex: Daca e cu Sorina, sa spunem 2.
Sorina: Te-am auzit! Si sa stii ca nu fac nici un copil cu tine!
Alex: De ce? TT_TT

Kagome: Ce stil vestimentar iti place cel mai mult?
Sorina: Visual Kei dar eu port casual-sport.

Kagome: Care este idolul tau?
Sorina: Gackt! Si Ruki (the GazettE)! Si Yu (Cinema Bizarre)! Si...si...si Miku (An Cafe)! *fangirl moment*
Alex: *facepalm*

Kagome: Ce-ti place mai mult: sa canti sau sa dansezi?
Sorina: Prefer sa cant. Stii tu, cu pianul si toate chestiile.

Mai astept intrebari.

_______________________________________



Everything will be okay in the end. If it's not okay, it's not the end.
 
   
#24
Kagome
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: Braila
Postari: 324
Kagome: Cati copii vrei sa ai?
Alex: Depinde cu cine.
Eu: Adica?
Alex: Daca e cu Sorina, sa spunem 2.
Sorina: Te-am auzit! Si sa stii ca nu fac nici un copil cu tine!
Alex: De ce? TT_TT



     

Nebuni mai sunteti

_______________________________________



Just Promise Me
Whatever We Say
Or Whatever We Do
To Each Other
For Now We'll Make A Vow
To Just
Keep It In The Closet
 
   
#25
Kagome
se vede cine e fan adevarat ;)
Din: Braila
Postari: 324
Deci,mi-a venit inspiratia de intrebari   

Alex:

Care este mancarea ta preferata?
Orasul preferat si tara favorita?
Care este ultima carte pe care ai citit-o?
Ce zodie esti?
Daca ti-as gasi din intamplare mp3-ul,ce as mai gasi in afara de Metallica?
Asculti hip-hop?



Sorina

Cum ar arata baiatul ideal dupa tine?
Ce zodie esti?
Ce hobby ai?
Crezi in tarot,horoscop,astre si toate astea?
Care sunt actorul si actrita ta preferata?
Iti place Miyavi?
Sincer acum*intre 4 ochi*iti place Alex?
   

_______________________________________



Just Promise Me
Whatever We Say
Or Whatever We Do
To Each Other
For Now We'll Make A Vow
To Just
Keep It In The Closet
 
   
Pagini:  1 2 3  
Mergi la