Zo Cel Merri
Moderator
 Din: Cartof
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 9463
|
|
Asta trebuie citita! nu are importanta ca e lunga e cat se poate de adevarata faza nu e povestea mea e a unui tip de pe un forum
insist sa o cititzi
si doresc pareri:X
Se facea ca aveam vre-o 17 ani, eram la bunici intr-o dimineatza August. Trebuia sa merg acasa "la oras" vre-o 85 km pe sosea insa vazand ca nu am bagaje multe m-am "hotarat" sa o iau pe jos fara sa merg pe sosea, decat pe dealuri si prin paduri (in linie dreapta) asa mai scurtam vre-o 20-30km. Treaba se facea ca nu mi-am calculat timpii sau necesaru pentru un drum de genu asta (defapt si idee a fost de moment) bunica stia ca iau autobuzul si in 2 ceasuri ajung acasa. Asa se facea ca nu am avut o harta, o busola, un batz de chibrit sau bricheta (ca la vremea aceea nu fumam), decat un rucsac mic cu ceva haine si ceva "merinde" (adica mancare) ca de asta stiam ca o sa am nevoie. aa shi un cutzit cu lama de vre-o 15-20cm !! Si zburdand eu pe dealuri shi campii, uneori cand mergeam la vale mai shi alergam, defapt am alergat vre-o 15-20 km din drum asa pe reprize … se facea ca era catre ora 10 si incepea sa se insereze. In fatza mea era o padure iar in drepta un sat. Trebua sa o iau drept. What to do what to do ? ... Am intrat in padure si mi-am continuat drumul. La un momen'dat se facuse asa intuneric incat nu-mi vedeam nici mana daca o puneam in fatza ochiilor asa ca pe bajbaite, cu mainile in fatza sa nu dau in copaci, cu picioarele cand in gropi, cand pe carare, cand pe frunze,.. la un momentdat zaresc o poienitza, ies si ma pun sa ma odihnesc langa un copac din poienita. Undeva in fatza mea cum stateam langa copac era o turma de oi si cainii latrau de zici ca amu venise ursu. Eram atat de obosit si picioarele abia ma mai ascultau la cat drum am facut si cat am alergat incat nu-mi trebuia mai mult de un minut doua sa adorm. M-am gandit sa ma duc la stana de oi insa cainii m-au descurajat asa ca (dupa busola mea) daca mai era vorba de asa ceva ... trebua sa o iau in directie opusa, la deal si prin padure. N-am mai stat mult pa ganduri si am pornit la drum. In afara de adrenalina care imi dadea tupeul necesar mai aveam cutzitul respectiv ce-l tineam strans in mana pentru orice eventualitate. Dupa ce am urcat dealul prin padure lasand in urma stana de oi incepuse sa rasare luna (era luna plina la vremea aceea) asa ca puteam sa mai observ la 2-3m in fatza, m-am pus iarasi jos langa un copac rupt de oboseala si foame, abia mai imi simteam picioarele... Atipeam vre-o 5-10 secunde si iar ma trezeam asa in reprize cu gandul sa ies macar din padure si sa cobor in primul sat orinde o fi. Nu am apucat sa ma gandesc prea mult pentru ca incepusera alti caini sa latre la greu de data asta undeva din partea stanga si mi-am dat seama ca iesirea din padure nu e departe asa ca mi-am facut curaj si am dat sa ma scol iar in acelasi timp am auzi pasi de animal pe frunze (de caine sau lup ... puteam deduce atunc) din directia de unde latrau cainii. Cu mana stransa pe cutit am inceput sa strig ...mars (nu mai stiu ce pe acolo) dupa care animalul respectiv se oprea 2-3 secunde si iarasi venea spre mine. Faza s-a repetat de vre-o 2-3 ori pana cand am realizat ca e destul de aproape si ca asta e .. nu vrea sa inteleaga ...si in loc sa ma urc in copacul din spatele meu am luat-o la vale (inainte) prin padure iar dupa catziva zeci de metrii m-am oprit strategic langa un copac subtzire dar langa care era unu mai gros .. si tzinandu-mi rasuflarea cat puteam ascultam atent la pasii animalului respectiv. De data asta nu numai ca era mai aproape (in spatele meu) dar puteam distinge la fel de clar sunetele pasilor ce apasau pe covorul de frunze din padure a altor animale asemanatoare (caine sau lup) ce se auzeau din fata mea si din partea dreapta. Din instinct in doi pasi si trei miscari m-am urcat in copacul mai subtire, din care am putut sa ma urc in cel gros unde ascultam atent la pasii ce dadeau tarcoale in jurul copacului si puteam distinge ubrele animalelor respective care s-au adeveri a fi lupi in toata regula. Erau vre-o 5-6 ceea ce mi s-o parut destul de dubios mai ales ca era inca vara spre toamna. Oricum am inceput "din copac" sa rad de ei, sa le zic ca azi nu or sa mance carne, sa la cant chiar si la urma sa arunc cu cregi din copac spre ei ca deja ma enervau ca prea insistenti erau chiar daca vedeau ca nu mai au nici o sansa ei tot acolo sub copac stateau, mai aruncau cate o privire spre mine si puteam distinge privirea patrunzatoare "si probabil plina de ciuda" hahaha ... Era cam in jurul orei 1, m-am urcat pana in varful copacului si am putut vedea iesirea din padure care nu era asa departe, m-am mai invartit prin copac pana mi-am gasit un loc sigur unde sa ma "intind" cat de cat in siguranza, mi-am pus ghiozdanul la cap si sa nu exagerez cu toti lupii de sub mine in 2 minute am luat somn. Bineintzeles ca ma trezeam din 2 in 2 minute si cred ca am avut vre-o 10 vise in care la toate aveam senzatia ca ma dau jos din copac si ma trezeam cu un soc ca si cum as fi cazut. Ce-mi mai amintesc sunt 2 vise: unul in care a venit un cioban cu un caine mare alb si imi zicea sa cobor ca e ok si ca imi da el apa (eram rupt si de sete) si ma duce la stana, imi da sa manc si apoi pot pleca linistit, iar al 2-lea in care a venit o salvare pana langa copac, din care au coborat neste doctori si neste prieteni de cartier si ziceau sa cobor ca au ei apa si sa mergem acasa. De fiecare data ma visam cum cobor practic din copac iar pe la ultima craca,..cand sa sar imi vine in cap ca nu-i decat un vis si ca realitatea ii alta. Ma trezeam, adormeam, si tot asa. La un moment am schimbat si locul in care dormeam ca imi amortise un picior si o mana. Intre timp lupii nu mai erau sub copac dar eram ferm convins sa stau acolo pana dimineatza, insa n-am mai reusit sa dorm asa cu "pofta" si dupa ca am facut pe tarzan prin copac dintr-u loc in altul sa mai obsrv una alta, luna plina fiind aproape deasupra mea deja puteam vedea destul de clar si in padure, m-am hotarat sa cobor si sa imi vad de drum (era ceasul vreo 3 jumate dimineatza). Am coborat, dupa ce am asteptat sa treaca un porc mistret la cativa metri pe sub copacul in care eram (porc pentru ca facea ca porcul si mistret ma gandesc ca altul nu prea avea ce sa caute pa acolo) … bineintzeles ca nu m-am putut abztine si am facut si io ca porcul cand ii tai beregata ... saracul nu stiu ce o fi trecut prin capul lui da cert e ca o luat-o la vale in fuga. Odata coborat din copac "mergeam atent sa nu ma sparg" vb. cantecului, si la un momentdat incep iarasi sa latre cainii care erau pe camp (probabil pentru mistreti, pazeau lanurile de porumb din zona) si care m-au prevenit si prima data. Atunci m-am oprit iarasi langa un copac si cu urechiile in patru eram atent la orice sunet. Eram convins ca nu latrau din cauza mea pentru ca erau la distantza destul de mare si mergeam "prea atent", si drept m-am gandit pentru ca nu dupa mult timp am auzit iarasi pasi de lup (sau caine desi nu cred ... oricum nu era porc) pe frunze in padure ce veneau din fatza mea si mergeau usor spre stanga. Iesirea era in fatza usor spre dreapta, in momentul ala aveam 2 solutii : sa o tai la fuga spre iesire in camp unde era destul de lumina deja, sau sa ma urc in copac. in acel moment habar n'am cum de mi-a trecut prin cap dar am stat pitit langa copac, gata sa ma urc un el la orice miscare mai brusca .. si am verificat in ce directie bate vantul !! ca sa stiu daca animalul m-a sesizat sau nu pt. ca el are si simtul asta mai bine dezvoltat. Am sesizat ca bate din directia lui spre mine si atunci am stat linistit si l-am lasat sa treaca in drumul lui fara sa-i mai amintesc de prezentza mea ... dupa care (cand am considerat ca are destula distantza) am luat un sprint care nu cred sa-l fi atins vreodata la orele de sport. Iesit din padure, aproape de ziua am mai mers vre-o jumate de ora pana am intrat in primul sat din tot drumul pe care l-am facut unde la o casa era un om mai matinal ce scotea apa la animale cred si i-am cerut apa … am baut nu mai mult nici mai putzin de 3 pahare mari dintr-o suflare. Omu o ramas gura casca, m-o intrebat de unde vin, i-am explicat asa in mare si o zis ca nu-s normal ca-i plin de lupi si alte oratanii in padurea aia ... in fine mi-o indicat directia spre oras ... mai aveam vreo 10-12km, am parasit soseaua, am luat-o iarasi pe dealuri si dupa o vreme o aparut orasu. Am ajuns acasa pe la vre-o 8 dimin., iar la drum am pornit pe la 10-11. Nici ai mei nu ma credeau ca am venit pe jos desi mai aveam urme de crengi pe haine pana nu m-am descultzat si de la apa ce s-a adunat in adidasi de la roua de dim. si cand am trecut incalzat prin apa, pana si pielea de pe calcaie unde dao'n'colo e destul de tare, s-o zbarcit si era alba ca varu ...\ O aventura, o invatzatura, … orice-o fi fost mie mi-o placut ! Desi altii in locul meu nu cred sa trecut asa usor sau macar sa le treaca prin cap sa faca asa ceva da zic io o meritat >! Tot timpu ma gandesc la aventura in sine nu ca vai de mine ma puteau manca lupii sau daca nus'h ce blablabla.."
_______________________________________ And Nothing Else Matters !

You`ll never be old and wise if You aren`t young and crazy!

|
|