Jojo
Membru
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 88
|
|
PARTEA A DOUA
...Imi venea sa rad si sa plang de bucurie...Era, un vis devenit realitate...Era poate, cel mai mare vis care putea lua realitatea in brate...Si, de care eu, inca nu eram constienta...Pierdusem ceva timp, cu profesoara vorbind despre festival apoi,am inceput incalzirea vocii....Am facut ceva vocalize si apoi, m-a pus sa aleg cantece, care trebuiau prezentate la festival de catre mine....Eu am ales...Rette Mich(TH),Zoom Into Me(TH) si,1000 Meere(TH)..Alesem,aceste cantece pentru ca, era un mod de a impresiona publicul german...Avea sa aiba un efect placut stiind ,ca am sa cant cantecele unei trupe germane...Acum, alesem cantecele si, am inceput repetitiile..Totul, era mai greu de indeplinit...Fiecare, nota trebuia atinsa cu mare seriozitate..Totul,trebuia sa iasa perfect...Mda, am facut vreo 2 ore numai repetitii...Eram,foarte ragusita...Acum, trebuia sa ma intorc acasa...Mai, vorbesc putin cu profesoara...Imi i-au la revedere, si ies din sala plecand spre casa...Trec din nou, prin holul semi-intunecat si, ies din cladire...Nu se schimbase absolut nimic afara...Totul, era cum l-am lasat...Cer negru,starzi pusti,nori rabunatori, care nici ei nu stiau, de ce fac asta???...Nimeni,doar eu din nou pe strazi...Incep, sa ma gandesc din nou la Bill...Imi era asa greu sa traiesc ,intr-o lume in care, te invaluiea tacerea...Sufletul, imi soptea adanc vorbe care dor...Totul, parca imi ranea interiorul...O mica parte de fericire ascundea sufletul meu..Aceea ca avem sa merg in Germania si, mai ales in Hamburg...Aveam, multe motive sa fiu fericita dar,chiar daca aveam putine motive care sa ma faca sa sufar, aveau o putere mult mai mare asupra mea...Erau lucruri, dintre cele mai importante in viata mea...Si, totusi nu intelegeam ,de ce???..Mda asta era viata mea... Inaintam incet prin staziile pustii,ajungand intrun final in statia de autobuz...Incep, sa astept...Timpul se scurgea greu devenind foarte silentios...Astept...Niste picuri de ploaie,marunti mi se imbina pe fata cu o lacrima..Gluga,mare a hainei nu ma mai proteja...Trebuia sa ma descarc cumva dar,unde asa pe strada??..Ma simteam prost...Ascundeam, din nou orice privire ridicata...Autobuzul apare...Intru, si ma asez pe un scaun....Geamul aburit imi stopa vederea....Incercam, sa-nteleg ce se intampla de fapt cu mine dar...Priveam geamul ca printr-un infinit la capatul caruia gaseam raspuns la toate intrebarile mele....Autobuzul porni....Ochii mei, obositi incercau sa se odihneasca dar, nu aveau somn...Timpul trecu repede si m-a trezesc ca dintr-un vis vazand ca ajunsesm, unde trebuia ....Cobor...Un vant rece,se repezi spre mine...Dar,il invinsesem....Incet, incet ajung in fata blocului unde locuiam...Intru, in scara lui si, urc scarile care ma asteptau pana la etajul 2...Ajunsa la capat,deschid usa apartametului si intru...Parintii, ma asteptau....Merg,imi las geanta in camera mea pe pat si, ies sa le spun ceea ce imi spusese profesoara de canto.. Eu:..Buna,ce faceti?? Mama&Tata:..Bine uite stam...Te asteptam pe tine... Totul era asa de silentios si incet... Eu:..Da?? Mama:..Da... Eu:Uite am sa va spun ceva foarte important... Mama&Tata:Ce anume?? Eu:Pai,in legatura cu muzica... Mama:..Da??Ce anume?? Eu:Pai,uite ma fost selectata sa merg in Germanaia la un festival..Mi-a spus azi profesoara de canto.... Urmeaza, o liniste in care priviriile se indreptau spre mine... Eu:Vorbesc serios... Mama:Sigur nu-i ceva farsa de a ta?? Eu:Nu...Si cred ca am trecut vremea aceea de mult..Acum nu ma mai cunoasteti.?!!.. Trista,intorcandu-mi capul... Mama:..Deci, este pe bune?? Eu:..Da... Tata:Si cand mergeti?? Eu:Pai, va fi martea viitoare... Tata:Si, cu scoala ce faci?? Eu:Nu stiu, am sa bag motivare... Tata:Si, cat veti sta?? Eu:10 zile... Tata:Nu crezi, ca-i cam mult?? Eu:Nu, din moment ce muzica este viata mea.... Tata:Bine, mai vedem noi,eu am sa-ti scot motivare si vom vedea... Mama:..Da,vei merge.... Eu:Bine va multumes foarte mult, ca ma lasati... Si, merg si ii sarut pe obraz pe amandoi pe rand in semn de multumire...Dupa ,asta ma retrag in camera mea....Acolo,incepeam sa ma gandesc din nou la tot...Parintii, nu erau prea incantati din cate puteam vedea...Oricum, nu-mi pasa...Stiam, ceea ce era mai important..Imi era foarte placut sa ma gandesc ca aveam sa merg in Germania...Visasem de mult la asta...Macar un strop de fericire-n viata mea....Incet ma intristez si incep sa plang....Simtem ca nimeni nu ma intelege...Totul, era asa rece si fara sentimente..De ce???Era numai cu mine asa???Sau??..Acum macar ma descarcam..Dorisem, de mult chestia asta...Lacrima dupa,lacrima.... Dupa ce am mai stat si, am mai plans, gandindu-ma la tot, m-am schimbat,si m-am pus sa dorm...Nu mai rezistam sa sufar si, vroiam sa uit trecand in lumea viselor.....O noapte lunga se asternea acum peste mine..Peste umerii mei..
24KB
Modificat de Jojo (acum 14 ani)
|
|