criss
Tokio Hotel fan
 Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 132
|
|
Nu pot sa spun ca m-am descurcat prea bine atunci,am reusit sa scot un 5 de la profa de mate si un 8 de la germana.Totusi ma simteam din ce in ce mai singura.Saptamana trecuse foarte greu.Aveam aceelasi program.Ma trezeam,se presupunea ca mananc,dar eu continuam sa ma joc cu mancarea,mergeam la scoala,veneam acasa,din nou cica mancam,imi faceam temele si ma culcam.O saptamana nu a vorbit cu mine.Cand in sfrasit,am petrecut un weekend in casa,in camera plangand,am reusit luni sa ma trezesc si mai prost dispusa decat eram,si mai nervoasa decat am fost vreodata in viata mea.Mi-am periat dinti si parul si m-am dus direct in bucatarie. -Buna dimineata,strainule.I-am zis pe un ton ironic.Nu mi-a raspun,din nou.Isi citea belstematu ala de ziar.BUNA DIMINEATA ,TI-AM ZIS.am tipat la el,nu mai suportam spumegam de nervi. -Ma intreb,cum de nu inebunesti.In sfarsit se uita la mine,cu deguzgustare.Am plecat in camera m-am schimbat mi-am luat ghiozdanul si i-am tipat. -Nu te deranja sa ma duci la scoala,ma descurc !Cu toate astea am plecat la scoala.La ora de istorie,incepusem sa motai pe banca.Cand s-a sunat si am vrut sa ma ridic,din nou aceea senzatie de ameteala si de negru in fata ochilor ma lua pe picior gresit.Intr-un final am ajuns la cabinet,unde asistenta mi-a spus ca trebuie sa merg la un control oftalmologic.I-am spus ca da plictisita,numai de doctori nu aveam eu nevoie.Probabil ca daca nu i-as fi raspuns asa,nu l-ar fi chemat pe Khayman la scoala.Vazandu-l pe hol am incercat sa scap de privirea lui insa nu am putut.Am simtit cum imi prinde mana de incheietura si ma intoarce spre el.Insa nu am mai suportat si am inceput sa plang,ca proasta.
-Shh,a spus in momentul cand capul meu a atins pieptul sau.L-am strans tare de tot in brate si am incercat,pe cat posibil sa ma potolesc.Dar nu puteam ma descarcam.Si ma descarcam in mijlocul holului,in pauza,dar eram...eram la el in brate. -Off,mogaldeata nesuferita,ce te-ai face fara mine ?a spus chicotind. -As supravietui,ca si pana acum.Am spus incet.Acesta imi sterse usor lacrimile,ma lua de mana si ma duse afara din cladirea scolii.
Urmatoarele cateva zile nu am mai mers la scoala. Nu stiu foarte bine motivul adevarat, insa suspectam totul ca fiind opera lui. Isi dadu seama ca nu eram cea mai sociabila persoana. Si cred ca asa gandea el ca imi voi reveni. Daca imi luam o vacanta. Si a fost chiar interesant cat am stat acasa. In fiecare seara ne uitam la cate un film pana tarziu, nopatea. El lungit pe canapea, eu ghemuita in fotoliu. Si de fiecare data se sfarsea la fel. Eu urlam, speriata la ultima parte, si el venea langa mine sa imi acopere ochii. Declara ca nu eram destul de mare pentru a vedea acele parti. Si continua la nesfarsit. Si scoala continua, fara mine. Trecusera vreo cateva saptamani pana cand imi spusese ca voi merge la scoala din nou. Era o seara destul de tarzie, si tocmai incepuseram sa vedem un film de actiune. Vedeam totul foarte interesant. Un tip musculos se lupta cu nevasta lui, incercand sa o omoare.Insa nu era atat de simplu. Tipa era caratista de meserie. Si el lua pistolul, ea lua cutitul, si apoi totul se intuneca. Prima data am crezut ca e Khayman care isi pusese mainile pe ochii mei, insa apoi imaginea imi reveni brusc. Si am continuat sa vad. Insa apoi reveni. Acceasi bezna. Si apoi lumina. Ma ametea pur si simplu. - Bro ? am spus dupa ceva timp, ingrozita de jocul acela prost. - Da, ? spuse el, indreptandu-si privirea spre mine. -
- Nu ... nu stiu daca... adica... mi se intampla ceva cu ochii. Am spus fara sa respir. El ma privi oarecum sceptic, apoi se ridica de pe canapea. - Stai sa vad. Se apopie destul de tare de mine, apoi imi puse mana pe umar, lasandu-si capul la accelasi nivel cu al meu. Incepu sa ma priveasca adanc in ochi. Nu trecusera insa mai mult de cateva minute, cand se ridica, trantindu-se pe pat. - Ai probleme la ochi. Trebuie sa porti ochelari. Si in genul acesta a inceput totul. El se agita ca un Pepsi rasuflat, pe mine ma tinea in puf, si apoi, in urmatoarea zi am mers la doctor. Nu stiu sigur daca m-a dus in oras. Nu eram prea atenta la drum.Ma dureau ochii ingrozitor. Si capul imi vajaia. Asa ca doar am ridicat picioarele pe scaun si m-am rezemat de genunchi. Dupa cateva ore de liniste mortuala, am coborat din masina, insa mai precis, m-a coborat din masina. Stateam la el in brate, tinand ochii inchisi din cauza durerii. Am incercat sa ii deschid abia cand am simtit ca sunt asezata pe un pat, iar o femeie incepe sa vorbeasca.
-Domnul Khayman Bismark ,programarea la ora 10 ! a spus acesta aratandu-si fata dupa o usa. -Hai a spus acesta luandu-ma de mana. Am intrat sovaind,nu vroiam sa port ochelari..Atingerea lui ma imbarbata.M-a strans usor cand m-a vazut facand ochii mari,la vederea atator aparate. -Deci,tu esti Iris ?a spus un doctor la fel de palid ca el.Ma purtam exact ca un copil.Ma ascunsesem dupa fratemeu cel nou,inca tanandu-ma de mana sa. -Oh,hai little sis,nu tie frica de moarte,damite de un simplu control.M-a impins in fata.Am facut ochii mari privind aceea fiinta din fata mea..Ii semana atat de mult lui.
_______________________________________

|
|